Școli din Statele Unite înlănțuiesc încercări de prevenție a violenței, dar se confruntă cu un real pericol al supravegherii automate bazate pe inteligență artificială. De aproape un deceniu, autoritățile și administrațiile școlare din America au implementat tot mai multe sisteme de monitorizare digitală în încercarea de a anticipa și preveni incidentele violente sau umilitoare. Însă, în ciuda intențiilor de a proteja elevii, aceste tehnologii au devenit obiectul unor critici dure, fiind acuzate că generează un număr alarmant de alerte false, ceea ce poate duce la consecințe grave și, uneori, disproporționate.
### Monitorizarea digitală cu pretenția prevenirii, dar cu costuri umane ridicate
Numeroase districte școlare din Statele Unite folosesc programe sofisticate care analizează automat e-mailurile, mesajele online sau documente redactate pe dispozitivele digitale ale elevilor. Aceste sisteme sunt configurate pentru a identifica semne de violență, bullying sau automatizare în discursurile elevilor, în speranța de a descoperi din timp posibile pericole. În teorie, aceste măsuri ar trebui să echilibreze eforturile de prevenire cu respectarea libertăților personale, însă realitatea a demonstrat să existe numeroase probleme.
Un exemplu elocvent vine din Kansas, unde într-un singur an au fost generate peste o mie de alerte, majoritatea dintre ele fiind considerate fără relevanță reală. În aceste cazuri, cu toate că sistemele semnalizează potențiale aspecte problematice, majoritatea alertelor nu au necesitat niciodată intervenții concrete. Problema majoră rămâne legislația strictă, care impune școlilor să raporteze orice semnal legat de violență, indiferent de context. Astfel, chiar și cele mai nesemnificative confuzii sau glume pot declanșa intervenții din partea autorităților, inclusiv prezența poliției sau trimiterea elevilor pentru evaluări psihologice, ceea ce poate avea efecte traumatizante.
În Florida, de exemplu, aceste sisteme au dus la arestarea unor elevi pentru discuții banale despre acțiuni violente sau greșeli de exprimare, în condițiile în care cei vizați erau supuși unor evaluări involuntare, uneori pentru perioade extinse. În opinia avocaților și organizațiilor pentru drepturile civile, aceste practici pot fi extrem de dăunătoare, mai ales pentru tinerii aflați în proces de formare, riscul fiind ca traumele generate să influențeze pe termen lung vieți și perspective de dezvoltare.
### Limitările și riscurile sistemelor bazate pe inteligență artificială
Adevărata problemă a acestor tehnologii nu constă doar în numărul mare de alerte false, ci și în incapacitatea lor de a înțelege contextul social și emoțional al elevilor. Algoritmii analizează doar cuvinte-cheie, fără a putea interpreta intenția din spatele lor. În aceste condiții, glumele, comentariile ironice sau reacțiile impulsive, frecvente în rândul tinerilor, sunt interpretate greșit, punând elevii în situații delicate, uneori de evacuare sau de implicare a autorităților. În plus, majoritatea elevilor nu sunt conștienți de faptul că activitatea lor online este monitorizată constant, ceea ce ridică probleme de transparență și dreptul la viață privată.
Experții în educație și științe comportamentale atrag atenția că tinerii care sunt monitorizați și, eventual, reținuți pentru declarații sau comportamente interpretate greșit, pot suferi traume și au șanse scăzute de a se reintegra social. Conform unor studii, acești indivizi se confruntă cu dificultăți în stabilirea unui loc de muncă sau în dezvoltarea unei vieți adulte stabile, riscând să repete tipare de comportament problematice.
Chiar dacă unele școli consideră aceste sisteme ca fiind un compromis necesar pentru a preveni tragedii, lipsa unor dovezi clare privind eficiența lor a generat critici din ce în ce mai vehemente. În societatea americană, dezbaterea despre limitele supravegherii digitale devine tot mai acută, iar exemplul școlilor din alte părți ale lumii, unde astfel de tehnologii au fost și ele adoptate, nu face decât să accentueze temerile legate de complexitatea echilibrului între siguranță și libertate.
Ce urmează pare a fi o discuție deschisă, în care responsabilitatea existenței supravegherii cu ajutorul inteligenței artificiale va fi evaluată în continuare. Într-o societate tot mai digitalizată, provocarea rămâne în a găsi un echilibru între protecția elevilor și respectarea drepturilor fundamentale, într-un context în care tehnologia, deși promite soluții rapide și eficiente, nu poate înlocui discernământul uman și empatia.
