Conform Adevărul: Reforma Codului Administrativ aduce modificări profunde în structura administrației publice din România, vizând redefinirea funcțiilor, introducerea de noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele postului. Aceste schimbări impun instituțiilor publice o adaptare a structurilor de personal, iar unele prevederi vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2027.
Mai multe funcții și structuri administrative vor dispărea, posturi contractuale vor fi transformate în funcții publice, iar reorganizarea ar putea genera noi poziții de conducere. Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția asupra faptului că unele dintre noile funcții de conducere ar putea fi mai bine salarizate decât cele pe care le înlocuiesc.
Noi criterii în fișa postului și dispariția unor structuri
Modificările legislative, în special Legea nr. 165/2026, vizează o legătură mai strânsă între funcția ocupată, atribuțiile specifice, competențele necesare și parcursul profesional al angajaților din administrația publică. Instituțiile sunt obligate să își actualizeze organigramele și documentația aferentă posturilor.
„Din legislația privind administrația publică au dispărut și noțiunile de «expert» și de «birou». Exact acelea care ar trebui să definească activitatea administrației, adică ceea ce în știința administrației numim «expertiza birourilor»”, a declarat Bogdan Fârșirotu pentru „Adevărul”. Acesta subliniază că eliminarea acestor structuri nu este doar o formalitate, ci poate influența numărul și nivelul funcțiilor de conducere.
„Prin desființarea birourilor, s-au înmulțit însă posturile de conducere de director adjunct sau director general adjunct, pentru a suplini această desființare. Cu alte cuvinte, s-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate decât un șef birou, adică iar o creștere a cheltuielilor bugetare”, explică Fârșirotu.
Pe lângă acestea, fișa postului va include nu doar atribuțiile și responsabilitățile, ci și competențele pe care titularul postului trebuie să le dețină. Aceasta presupune cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități specifice. Instituțiile vor trebui să coreleze funcția, atribuțiile și cerințele profesionale, aspect ce va influența și procesul de evaluare a angajaților. Fârșirotu ridică însă întrebarea privind capacitatea conducătorilor de a evalua corect aceste noi competențe, mai ales în administrația locală, unde aplicarea prevederilor privind fișele de post bazate pe competențe este amânată până la sfârșitul anului 2030.
Trei niveluri noi de carieră pentru funcționarii de execuție
Reforma aduce o extindere a traseului profesional pentru funcționarii publici de execuție. Pe lângă gradele profesionale existente – debutant, asistent, principal și superior – se introduc trei noi niveluri ierarhice în cadrul gradului profesional superior pentru funcționarii publici din clasa I. Această modificare le permite specialiștilor să avanseze în carieră pe linia de specializare, fără a fi nevoiți să ocupe o funcție de conducere pentru a progresa.
Această nouă structură implică și o componentă salarială, nivelul de salarizare urmând să crească odată cu promovarea în noile grade. „Această măsură implică, fără să fie explicit prezentată în spațiul public, și creșterea cheltuielilor bugetare, deoarece nivelul salarial crește o dată cu promovarea în grad”, susține expertul.
Schimbările vizează și personalul contractual, ale cărui condiții de clasificare, carieră și ocupare a posturilor tind să se apropie de cele ale funcționarilor publici. De asemenea, legea prevede transformarea unor posturi contractuale în funcții publice, ceea ce ar putea duce la noi creșteri ale cheltuielilor bugetare, dat fiind că salariile funcționarilor publici sunt, în general, mai mari.
Termene diferențiate și transformarea funcției de expert
Aplicarea noilor reguli variază între administrația publică centrală și cea locală. Pentru instituțiile locale, anumite prevederi privind organizarea concursurilor vor intra în vigoare abia la 31 decembrie 2030.
O altă modificare importantă este dispariția, de la 1 ianuarie 2027, a funcției publice generale de expert din clasa I, pentru categoriile vizate. Aceste posturi vor fi transformate în funcții de consilier, păstrându-se gradul profesional. Aceeași regulă se aplică și unor funcții de inspector care nu au atribuții specifice de control.
„Experții se vor transforma potrivit noii legi în consilieri, încetând să mai existe ca funcție de la 1 ianuarie 2027”, explică Fârșirotu, adăugând că acest lucru ar putea duce la o administrație în care „toată lumea consiliază” și „foarte puțini implementează”. Transformarea funcției nu presupune automat pierderea locului de muncă, ci o reclasificare a postului.
Sursa: Adevărul
