PSD analizează retragerea miniștrilor din Guvernul Bolojan, după referendumul intern din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor ar obliga premierul să ceară vot de încredere în Parlament. Adi Zăbavă, consultant politic, consideră că această situație va genera instabilitate politică.
Conducerea PSD nu a stabilit încă întrebarea pe care o vor adresa membrilor partidului la referendumul intern. Sorin Grindeanu ia în calcul o singură întrebare, formulată după consultările cu liderii din teritoriu. Grindeanu a declarat că rezultatul votului din 20 aprilie nu va menține forma actuală a guvernării.
Ilie Bolojan a exclus demisia, afirmând că își va exercita responsabilitățile atât timp cât va ocupa funcția. El a subliniat că cei care generează crizele politice trebuie să își asume consecințele.
Scenariul retragerii miniștrilor PSD
PSD are un vicepremier fără portofoliu și șase miniștri în Guvernul condus de Bolojan, care include PNL, USR și UDMR. Retragerea acestora ar schimba componența politică a Guvernului. Conform legii, premierul este obligat să solicite un nou vot de încredere în Parlament.
În cazul în care Guvernul nu obține susținerea Parlamentului, se impune numirea unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan ar fi obligat să demareze consultări cu partidele politice. Ulterior, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, care va solicita votul de învestitură al Parlamentului. Până la formarea unui nou guvern, premierul și miniștrii în funcție își exercită mandatul interimar.
Conform articolului 85 din Constituție, dacă remanierea schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, președintele poate numi alți miniștri doar cu aprobarea Parlamentului. În scenariul retragerii miniștrilor PSD, Ilie Bolojan trebuie să se prezinte în Parlament pentru votul de încredere în termen de 45 de zile. Constituția nu prevede consecințe dacă acest termen este depășit.
Analogii cu trecutul politic al PSD
PSD are posibilitatea de a depune o moțiune de cenzură pentru a demite Guvernul, o tactică folosită în trecut, inclusiv împotriva propriilor guverne. Această strategie a fost aplicată în iunie 2017, când PSD a retras sprijinul politic Guvernului Grindeanu, dar acesta a refuzat să demisioneze.
Conform lui Sorin Grindeanu, actualul șef al PSD, se va realiza o „radiografie” a activității miniștrilor PSD în Guvern și se va analiza activitatea întregului Guvern. Actualul lider PSD a subliniat că membrii PSD vor decide în cunoștință de cauză.
Potrivit informațiilor, moțiunea de cenzură nu este o opțiune luată în calcul la momentul actual. Adi Zăbavă consideră că Ilie Bolojan va încerca să evite votul în Parlament și că PSD nu dorește o moțiune de cenzură. Analistul politic subliniază că miza este ca fiecare parte implicată să proiecteze responsabilitatea crizei asupra celeilalte.
Perspectivele matematice ale guvernării
Pentru a trece de votul de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi favorabile. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale dețin 181 de voturi. Bolojan ar avea nevoie de 52 de voturi suplimentare pentru a menține guvernarea, ceea ce ar conduce la un guvern minoritar.
AUR și PSD au anunțat că nu vor susține un guvern minoritar. Cele 52 de voturi necesare pentru continuarea guvernării ar putea proveni de la parlamentarii neafiliați, SOS, PACE și POT, care dețin 63 de voturi.
Nici Sorin Grindeanu, nici președintele Nicușor Dan și nici liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu agrează ideea unui guvern minoritar.
Ilie Bolojan a menționat că România nu are nevoie de un guvern minoritar, dar că a funcționat și cu astfel de guverne în trecut.
În cazul în care Ilie Bolojan nu obține votul de încredere în Parlament, el rămâne interimar, iar negocierile pentru formarea unei noi majorități politice vor începe.
La finalul lunii martie, USR și PNL au decis să nu negocieze o nouă majoritate cu PSD, în cazul în care social-democrații vor declanșa o criză politică. Un guvern format din PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale ar putea aduna 251 de voturi, depășind cu 18 voturi minimul necesar.
În trecut, prim-miniștrii Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au apelat la votul de încredere după retragerea unor partide din coaliție. Călin Popescu Tăriceanu, în 2007, a obținut sprijinul PNL, UDMR și PSD. Victor Ponta, în 2014, a format o nouă majoritate cu PSD, UNPR, PC, UDMR și ALDE.
În august 2019, Viorica Dăncilă (PSD) a încercat să amâne votul de încredere, dar Guvernul său a fost demis prin moțiune de cenzură. În septembrie 2021, miniștrii USR-PLUS au demisionat din Guvernul Cîțu, iar PSD a depus o moțiune de cenzură, care a dus la demiterea Guvernului.
