Bucureștiul vrea să devină primul oraș din România cu o rețea de adăposturi climatice pentru protecția cetățenilor
În contextul creșterii frecvenței și intensității valurilor de caniculă și a episoadelor de ger extrem, autoritățile locale din București discută despre o soluție inovatoare menită să salveze vieți și să protejeze sănătatea populației: crearea unei rețele de adăposturi climatice. Inițiativa, propusă de doi consilieri generali USR, Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, se află în dezbatere publică, iar locuitorii capitalei sunt invitați să-și exprime opiniile până la 3 martie.
O rețea adaptată pentru vremuri tot mai dure
Proiectul vizează utilizarea infrastructurii existente, precum biblioteci, muzee, centre culturale, instituții publice, precum și spații verzi și parcuri, transformate temporar în adăposturi. Acestea vor oferi, gratuit, condiții optime de confort termic, acces la apă potabilă și zone pentru odihnă în zilele cu avertizări meteorologice severe. Prin această abordare, se urmărește evitarea situațiilor de urgență cauzate de temperaturi extreme care pot avea consecințe grave pentru populație, în special pentru cei vulnerabili, precum bătrânii și copiii.
„Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, explică Bogdan Sabo, unul dintre inițiatori.
Tehnologie și colaborare pentru o siguranță sporită
Rețeaua de adăposturi trebuie să devină un instrument accesibil și eficient, susținut de o platformă digitală cu hartă interactivă, ce va afișa în timp real locațiile disponibile. Având în vedere bugetul, inițiatorii vor folosi infrastructura existentă, fără costuri majore suplimentare, tocmai pentru a stimula rapid implementarea.
„Rețeaua va funcționa folosind infrastructura existentă, fără costuri majore suplimentare, și va fi susținută de o platformă digitală cu hartă interactivă și informații actualizate în timp real despre locațiile disponibile,” detaliază Gabriela Dinu.
Această măsură vizează, de asemenea, reducerea presiunii asupra sistemului medical în perioadele de caniculă sau frig extrem, evitând astfel situații critice ce pot duce la internări sau tragedii. Planul este ca, până în 2028, fiecare locuitor din capitală să aibă la maximum 10 minute de mers pe jos un astfel de spațiu de sprijin, fiind vizată integrarea a cel puțin 80 de adăposturi până la sfârșitul acestui an.
O strategie pentru o capitală mai rezilientă și umană
Acest proiect reprezintă o oportunitate semnificativă pentru București, fiind primul pas concret către adaptarea la schimbările climatice, în condițiile în care orașul se înscrie în tendințele europene de dezvoltare durabilă. În special pentru comunitățile vulnerabile, aceste adăposturi pot fi salvatoare, oferind un refugiu sigur în perioadele cu temperaturi extreme.
„Prin acest proiect, folosim inteligent spațiile publice pe care orașul le are deja și le transformăm în puncte de sprijin pentru cetățeni, în special pentru copii, vârstnici și persoane vulnerabile. Este un pas concret spre un București mai rezilient, mai uman și aliniat standardelor europene de adaptare la schimbările climatice”, afirmă Dinu.
În ciuda poziției inițiale și a discuțiilor în curs, opinia publică și specialiștii urmăresc cu interes evoluția proiectului, precum și modul în care administrația locală va reuși să implementeze această strategie până în anul 2028. Într-un oraș în care zonele verzi și spațiile publice devin tot mai prețioase, transformarea lor în puncte de sprijin pentru vreme de criză reprezintă un pas important spre un București mai sigur și mai rezistent în fața provocărilor viitorului.
