O majoritate a europenilor sunt deschiși la consumul produselor obținute din resturile de pește și fructe de mare, conform unui studiu recent realizat în Marea Britanie, Suedia și Germania. Circa 74% dintre respondenți au o atitudine pozitivă sau neutră față de aceste produse. Studiul sugerează că acceptarea acestora este mai mare în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al celor preocupați de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului.
Provocarea „prea procesat”
Principala preocupare a consumatorilor vizează percepția că aceste produse ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii susțin însă că tehnologia utilizată este similară cu cea folosită pentru prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne. Transparența este considerată esențială pentru câștigarea încrederii consumatorilor. Etichetarea clară, care evită termenii tehnici și precizează originea ingredientelor, este o prioritate.
„Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată”, a declarat Michaela Lindstrom, CEO al unei companii finlandeze. „Produsele secundare sunt manipulate cu aceeași grijă și standarde de calitate ca și fileurile, iar procesul în sine este simplu și familiar. Când oamenii înțeleg acest lucru, ezitarea tinde să dispară.”
Potențialul economic al „resturilor”
Companiile din domeniu mizează pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, ținând cont că o parte semnificativă din peștele procesat nu ajunge direct în consum. Estimările arată că între 30% și 70% dintr-un pește poate deveni produs secundar sau cu valoare redusă. Pentru industria alimentară, această abordare oferă oportunități de reducere a risipei, creștere a eficienței și dezvoltare a unor produse cu impact mai mic asupra mediului.
”De exemplu, afirmăm că un produs este fabricat din somon norvegian, nu din file”, a adăugat Lindstrom. „Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare scăzută – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”
Studiul sugerează că acceptarea de către consumatori ar putea să nu mai fie principalul obstacol în calea extinderii acestor produse pe piață, comunicarea și familiarizarea publicului cu ele devenind cruciale.
Sursa: Mediafax
