Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a fost scena unui schimb de opinii legat de viitorul absolvenților de medicină, după declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan. În centrul atenției se află ideea controversată ca medicii tineri, finisați cu fonduri publice, să fie obligați să lucreze în țară pentru o anumită perioadă. În timp ce această propunere ridică întrebări despre abordarea problemelor resurselor umane din sănătate, reprezentanți ai universităților și profesioniștii din sistemul medical arată o perspectivă mai nuanțată, punând accent pe necesitatea unor măsuri echilibrate pentru a asigura continuitatea și calitatea actului medical.
Rezidențiatul plătit de stat și obligația de a profesa în România
Discuțiile despre obligativitatea absolvenților de medicină de a lucra în țară au prins contur în contextul unui sistem de sănătate tot mai presat de deficit de personal, în special în județele mai defavorizate sau în zone rurale. În ultimele săptămâni, premierul Ilie Bolojan a sugerat că ar fi util ca absolvenții de Medicină finanțați din bani publici să aibă o perioadă obligatorie în care să activeze în sistemul național de sănătate, ca o modalitate de a reveni despre investițiile făcute.
Această manifestare a intenției oficiale a fost întâmpinată cu reacții amestecate. În timp ce unii politicieni consideră că această măsură ar putea crește resursele umane necesare în medii defavorizate, reprezentanții universităților și ai corpului medical subliniază necesitatea unei abordări mai nuanțate. Ei arată că rezidențiatul și încadrarea medicilor trebuie să se bazeze pe stimulente, nu pe constrângeri, pentru a păstra motivația și profesionalismul.
Reacția universitarului de top din Cluj: „Această propunere este…”
În acest context, Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a împărtășit în exclusivitate pentru Edupedu.ro opiniile sale cu privire la această idee. „Această propunere este…”, a spus ea, adăugând că, în opinia sa, orice măsură trebuie analizată cu grijă, pentru a nu afecta motivația și calitatea pregătirii medicilor.
Reacțiile universitarului au venit într-un moment în care strategia pentru dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie să includă soluții inteligente, care să stimuleze tinerii medici să aleagă să rămână în țară și să se implice în completarea deficitului de personal. Ea a subliniat că, pentru a atinge aceste obiective, este necesar un parteneriat între autorități, universități și spitale, și nu măsuri de tip constrângere, care pot avea efecte contrare.
Contextul general: deficitul de medici și provocările sistemului de sănătate
România se confruntă de ani buni cu un deficit acut de medici, mai ales în specializările de medicină de familie, pediatrie și medicină de urgență. Mulți tineri aleg să plece în străinătate pentru salarii mai atractive, condiții mai bune și posibilitatea de a se dezvolta profesional. În acest context, investițiile în pregătirea medicilor, finanțate din fonduri publice, rezultă a fi o oportunitate pentru sistem, dar și o responsabilitate.
Propunerea premierului Bolojan a încercat să răspundă acestei realități, dar a fost întâmpinată cu critici din partea celor din sistem, care consideră că o obligativitate, chiar dacă bine intenționată, poate avea efecte negative asupra moralului și motivației medicilor tineri, mai ales dacă nu este însoțită de măsuri de stimulare și dezvoltare profesională.
Perspectivele viitoare ale sistemului de sănătate din România depind de echilibrul între măsuri administrative și cele de motivare a personalului medical. În timp ce autoritățile analizează aceste propuneri, universitățile și medicii specialiști subliniază că cea mai bună soluție rămâne crearea unui mediu atractiv pentru tineri, unde să poată să-și construiască cariere și să servească comunitățile locale cu devotament. În final, echilibrul între nevoia de resurse medicale și respectul pentru profesionalism va ghida deciziile pentru sănătatea publică a României.
