Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta se traduce printr-o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o contracție de 0,2% în trimestrul III. Aceste rezultate ridică întrebarea critică: se va transforma acest declin statistic într-o recesiune resimțită de populație sau va rămâne un fenomen temporar?
„Recesiunea tehnică este un semnal statistic, în timp ce recesiunea propriu-zisă este ceea ce simt oamenii în buzunare”, a explicat Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Diferența principală între cele două este că o recesiune reală aduce cu sine nu doar scăderea PIB-ului, ci și creșterea șomajului și diminuarea veniturilor populației.
Recesiune tehnică vs. impactul asupra populației
Recesiunea tehnică se referă în esență la o fluctuare temporară a economiei, care se poate datora unor factori conjuncturali, cum ar fi un an agricol prost sau seceta. De exemplu, dacă PIB-ul pe întreg anul rămâne pe o traiectorie pozitivă, dar cu o creștere modestă, s-ar putea considera că economia a stagnat, nu că s-a prăbușit.
Pe de altă parte, recesiunea propriu-zisă afectează direct viața cotidiană a cetățenilor. „Aceasta înseamnă o perioada mai extinsă de declin economic, care se resimte în puterea de cumpărare și în disponibilitățile financiare ale populației”, a subliniat Stănescu. El a adăugat că indicele inflației a ajuns aproape de două cifre, în jur de 10%, iar câștigul salarial mediu net s-a redus în termeni reali cu 4,5%, o scădere semnificativă care nu a mai fost văzută în ultimii 27 de ani.
Cauzele recesiunii tehnice
Scăderea consumului se află în centrul acestei recesiuni tehnice. Consumul este strâns legat de numărul și puterea de cumpărare a populației. În prezent, România se confruntă cu o problemă demografică: scăderea și îmbătrânirea populației reduc contribuția factorului muncă la formarea PIB-ului. „Dacă nu se înregistrează schimbări fundamentale în productivitate și tehnologie, riscurile pentru economia României sunt considerabile”, a avertizat Stănescu.
Un alt aspect deloc de neglijat este modelul economic adoptat în ultimul deceniu, bazat în mare parte pe împrumuturi publice și fonduri europene. Datoria publică a crescut semnificativ, ajungând de la 37% la 60% din PIB, o situație care creează un dezechilibru între banii disponibili și ceea ce economia produce efectiv.
Ce urmează pentru economie?
Oficialii români folosesc termenul „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor, având în vedere că o scădere a investițiilor și a consumului ar putea accelera declinul economic. Oricum, data viitoare când se va discuta despre recesiune, cetățenii ar putea să simtă efectele sale pe termen lung, mai ales dacă acest episod statistic se dovedește a fi doar începutul unei perioade mai grave.
„Urmărind indicatorii actuali, e clar că situația economică din România necesită soluții rapide și eficiente, altfel riscurile de stagnare sau declin se amplifică”, a concluzionat expertul. Pe scurt, evoluția economiei românești va depinde de reacția autorităților și de stabilitatea consumului în perioada următoare, un aspect esențial în păstrarea încrederii populației.
