Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) își revizuiesc în jos previziunile privind creșterea economică globală, majorând, totodată, estimările privind inflația. Războiul din Iran, început pe 28 februarie 2026, a generat șocuri economice cu impact major asupra piețelor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare, cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și la întreruperile în aprovizionare.
Recesiune economică globală, accentuată de război
Înainte de declanșarea conflictului, ambele instituții financiare internaționale anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Însă, războiul a schimbat radical datele problemei. Banca Mondială estimează acum o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere față de prognoza anterioară de 4% din octombrie 2025. Un scenariu mai pesimist, cu o durată mai lungă a războiului, ar putea reduce creșterea la doar 2,6%.
Inflația în aceste țări este acum estimată la 4,9% în 2026, o creștere semnificativă față de estimarea inițială de 3%. În scenariul cel mai nefavorabil, inflația ar putea ajunge la 6,7%. FMI a avertizat, de asemenea, că încă 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută, din cauza perturbărilor în lanțurile de aprovizionare cu îngrășăminte.
Măsuri de urgență și presiuni pe bugete
FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a oferi sprijin țărilor vulnerabile, într-un context în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt puse sub presiune. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și cele dependente de importurile de energie. Banca Mondială a anunțat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns rapid și până la 70 de miliarde de dolari, dacă situația o impune.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsuri mai ample ar putea alimenta inflația. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, pentru agenția Reuters, subliniind importanța controalelor fiscale și monetare. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat Ajay Banga.
Provocări pe termen lung și un nou context global
Țările se confruntă cu o sarcină dificilă: menținerea echilibrului între gestionarea inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața forței de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. În plus, FMI și Banca Mondială trebuie să gestioneze un context global complicat, marcat de tensiuni între Statele Unite și China, precum și de reticența Grupului celor 20 de mari economii de a oferi un răspuns coordonat.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt din cadrul Trezoreriei SUA, subliniază că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu criza într-o situație mai dificilă decât în trecut, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Svenstrup a adăugat că țările ar trebui să acceseze reforme mai ambițioase dacă primesc fonduri noi: „Probabil că este nevoie de mai mult sprijin financiar din partea (instituțiilor financiare internaționale), dar acesta trebuie să fie accesibil și trebuie să fie în contextul programelor de reformă și, eventual, al unei reduceri mai ample a datoriilor”.
