Criza alimentară globală începe să se întrevadă din cauza conflictului din Iran și a tensiunilor din Orientul Mijlociu, nu doar în sectorul energetic, ci și în lanțurile de aprovizionare cu alimente. Războiul a perturbat grav navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru exporturile de materii prime necesare producției de îngrășăminte, cu potențialul de a destabiliza întreg echilibrul agricol mondial.
De la petrol la hrană: efectele colaterale ale conflictului
De mai bine de un an, lumea asistă la o serie de perturbări pe piețele globale cauzate de tensiunile din Orientul Mijlociu, în special de conflictul dintre Statele Unite și Iran. Acestea au afectat nu doar industria petrolieră, ci și căile navigabile vitale pentru exportul de îngrășăminte și materii prime esențiale pentru agricultură. Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de gaze și îngrășăminte, a devenit o zonă de risc crescut, mai ales după ce Iranul și-a închis temporar producția de amoniac și sulf, iar QatarEnergy a anunțat oprirea activităților la complexul Ras Laffan în urma unui atac cu drone.
Rezultatele nu s-au lăsat așteptate: prețurile îngrășămintelor au crescut brusc, cu o escaladare de peste 130 de dolari pe tonă pentru ureea din Orientul Mijlociu și un salt similar pentru exporturile egiptene. Contractele futures pentru amoniac în Europa au înregistrat, de asemenea, un avans semnificativ, ceea ce indică o posibilă criză de aprovizionare. Potrivit specialiștilor, aceste perturbări pot avea un impact mult mai extins decât în 2022, când criza energetică și conflictul ruso-ucrainian au dus la creșteri uimitoare ale prețurilor și lasecarea lanțurilor de aprovizionare.
„Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial”, avertizează Svein Tore Holsether, CEO al uneia dintre cele mai mari companii de îngrășăminte din Europa, Yara. El adaugă că, dacă furnizarea de îngrășăminte va fi continuu afectată, recoltele ar putea înregistra o scădere de până la 50% la prima recoltă, ceea ce ar putea duce la creșteri de preț pentru alimente de bază precum pâinea, ouăle sau carnea de porc și pui, în interval de câteva săptămâni sau luni.
Consecințe directe pentru fermieri și consumatori
Impactul crizei devine și mai evident în aceste zile, când fermierii din Europa și alte zone ale emisferei nordice încep să aplice îngrășăminte de primăvară, esențiale pentru obținerea unor recolte sănătoase. În momentul de față, prețurile pentru aceste produse au atins niveluri record, făcând ca pentru agricultori să devină tot mai dificil să acopere costurile și să mențină producția.
Situația este agravată de creșterea prețurilor la energie, în special la gaze naturale, materie primă pentru fabricarea amoniacului și ureei. „Prețul benzinei pentru producția de îngrășăminte s-a dublat în ultimele zile, de la 10,6 dolari până peste 20 de dolari pe litru”, explică Holsether. Aceasta înseamnă că și costurile pentru cultivatori au explodat, iar vulnerabilitatea agriculturii globale a fost reafirmată.
În plus, blocarea Strâmtoarei Ormuz a tăiat o rută critică pentru exporturile de materii prime, ceea ce a dus la oprirea temporară a producției de la mari complexuri, precum cel de la Ras Laffan din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de uree. Războiul conflictual, însoțit de atacuri cibernetice și drone, a făcut ca stabilitatea pieței globale de îngrășăminte să fie suspendată, transformând o criză deja existentă într-o potențială catastrofă alimentar-alimentară.
Deși impactul asupra pieței alimentare s-a simțit clar în 2022, când Rusia a invadat Ucraina, specialiștii avertizează acum că efectele vor fi și mai extensive, fiind influențate de bariera fizică a Strâmtoarei Ormuz. Într-un astfel de context, viitorul agriculturii globale pare tot mai vulnerabil, iar populația mondială trebuie să se pregătească pentru posibilele consecințe: creșteri de prețuri, scăderea producției și, implicit, riscul de pensiuni alimentare în anumite zone ale globului.
