Un război iminent între SUA, Israel și Iran scoate la lumină diferențe majore în modul în care cei doi aliați percep și gestionează conflictul. Dacă luptele s-ar încheia mâine, cel mai mare câștigant s-ar putea dovedi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, consideră analiștii, în timp ce președintele american Donald Trump ar rămâne cu dificultăți majore în administrarea consecințelor globale. Pe termen lung, situația tensionată din Orientul Mijlociu devine tot mai neprielnică, iar echilibrul fragile prinde contur în mijlocul unui conflict care pare departe de a fi debarcat.
Benjamin Netanyahu, marele câștigător al momentului
Pentru Netanyahu, conflictul cu Iranul a avut mai degrabă efectul unei redefiniri politice. Analiștii susțin că, prin acțiunile militare și atacurile asupra infrastructurii iraniene, liderul israelian a reușit să reconfigureze percepția publicului și a aliaților regionali. În ochii israelienilor, războiul nu mai este perceput ca o opțiune, ci ca o necesitate. „Chiar dacă nu are loc o schimbare de regim, slăbirea Iranului și a influenței militare a acestuia reprezintă un obiectiv uriaș pentru Netanyahu”, afirmă Natan Sacks, specialist în Orientul Mijlociu.
Acțiunile Israelului, precum asasinarea liderilor iranieni sau atacurile asupra centrelor de comandă, i-au consolidat poziția politică. În opinia unor experți, însă, reducerea impactului vizibil asupra politicii interne nu trebuie confundată cu succesul strategic pe termen lung. Creșterea pieței bursiere israeliene și aparența unui sprijin popular reflectă, de fapt, o situație mai fragilă, iar discuțiile despre viitorul politic al lui Netanyahu continuă în culise.
Efectele conflictului asupra SUA și regiunea Golfului
Pentru președintele Donald Trump, situația devine tot mai complicată. Oficialii americani privesc cu îngrijorare escaladarea conflictului și impactul asupra stabilității în regiunea Golfului. În timp ce Israelul avansează cu atacurile, SUA încearcă să echilibreze între susținerea statului evreu și menținerea relațiilor cu partenerii arabi, multe dintre statele din Golf devenind victime colaterale.
Expertul Karim Sadjadpour analizează situația spunând că administrația Trump, așteptându-se la o facilă decizie a Iranului de retragere, a fost surprinsă să găsească o Teheran mai rezistentă decât prevedea. Președintele american a insistat să prezinte situația ca pe o succesiune de realizări, dar realitatea de pe teren arată încercări suplimentare de a controla conflictul. Teheranul, deși slăbit, nu s-a rupt cu una cu două, ci răspunde cu un război de uzură, menținut de resentimente și dorința de a-și arăta puterea.
Situația din teren și riscurile regionale
De când atacurile au început, situația de pe teren s-a complicat rapid. Israelul a fost activ în ofensivă, vizând situri nucleare, rachete balistice și lideri iranieni. În același timp, SUA și-au concentrat eforturile asupra asediului maritim al Strâmtorii Ormuz, unde navigația petrolieră rămâne vulnerabilă.
Reacțiile Iranului nu au întârziat. Teheranul a rămas ferm, atacând și fiind atacat în serie, iar oficialii iranieni avertizează că nu vor tolera mai multă agresiune. Potrivit unor surse, răspunsul lor a început să devină tot mai dur, iar prețurile petrolului și riscul de destabilizare regională sunt în creștere.
Un alt factor de tensiune îl reprezintă încercările Israelului de a-și asuma anumite operațiuni cu acordul și, uneori, implicarea indirectă a Statelor Unite. Atacul asupra câmpului de gaze South Pars, cel mai mare rezervor de gaze offshore, a atras reacții dure de la Washington, președintele Trump dezmințind orice cunoaștere prealabilă. Această situație scoate în evidență echilibrul delicat pe care îl încearcă Washingtonul între sprijinul pentru Israel și menținerea relațiilor pragmatic cu aliații din Golf.
Viitorul conflictului – între escaladare și impas
Specialiștii avertizează că, în lipsa unei soluții clare, conflictul riscă să se extindă. Cei trei ani de bombardamente și operațiuni militare nu au dus la o soluție definitivă, ci doar la o stare de blocaj temporar. Cu opțiuni limitate, Administrația Trump trebuie să aleagă între continuarea atacurilor, acceptarea unui impas cu toate riscurile sale sau reglarea conflictului prin măsuri mai ample.
Pentru regiune, perspectiva unui război fără sfârșit înseamnă incertitudine și volatilitate crescută. În timp ce Israel pare să fie mai dispus să suporte consecințele, statele din Golf devin tot mai vulnerabile, iar resursele și siguranța energetică riscă să fie puse la mare încercare.
Pe măsură ce războiul de uzură continuă, scena internațională rămâne divizată, iar situația din Iran devine tot mai precară, fiind în același timp și un test pentru aliniamentele și limitele aliaților din regiune și de peste ocean. În acest context, privirile sunt îndreptate spre viitor, unde oricare decizie va putea avea repercusiuni de durată pentru stabilitatea regională și nu numai.
