Lumea se confruntă cu un nou val de sărăcie din cauza războiului din Iran, un conflict care amenință să arunce în dificultate peste 32 de milioane de oameni, conform estimărilor. Țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile în fața acestui „triplu șoc”, care include creșterea prețurilor la energie și alimente, alături de încetinirea economică. Organizații internaționale avertizează că efectele se vor resimți pe termen lung, anulând progresele înregistrate în ultimii ani.
Impactul economic major
Conflictul din Iran a dus la creșteri vertiginoase ale prețurilor la energie, după ce atacurile aeriene americane și israeliene au intensificat tensiunile. Închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran a blocat aprovizionarea cu petrol și gaze, având efecte în lanț asupra aprovizionării cu îngrășăminte și a transportului maritim global. Experții avertizează asupra unei potențiale „bombe cu ceas a securității alimentare” pentru națiunile în curs de dezvoltare.
Alexander De Croo, administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și fost prim-ministru al Belgiei, a subliniat că un astfel de conflict reprezintă un pas înapoi în dezvoltare. El a menționat că, chiar dacă un armistițiu este binevenit, efectele se vor resimți puternic, în special în țările mai sărace, unde oamenii sunt împinși înapoi în sărăcie. Situația devine tragică pentru cei care au reușit să depășească sărăcia, dar acum sunt din nou afectați.
Soluții propuse și riscuri
PNUD sugerează o reacție globală pentru a sprijini țările cele mai afectate de consecințele economice. Transferuri de numerar țintite și temporare ar putea proteja gospodăriile vulnerabile, estimându-se un cost de circa 6 miliarde de dolari. De asemenea, s-au sugerat subvenții temporare sau cupoane pentru energie electrică sau gaz de gătit.
Totuși, PNUD avertizează împotriva subvențiilor generale, care ar putea favoriza gospodăriile mai înstărite și ar deveni nesustenabile pe termen lung. Raportul menționează trei scenarii posibile pentru conflict, cel mai rău caz implicând perturbări majore în producția de petrol și gaze, ceea ce ar putea duce la creșterea numărului de persoane afectate de sărăcie la peste 32 de milioane. Jumătate din această creștere s-ar concentra în țările importatoare nete de energie, din regiuni precum Golful, Africa, Asia și statele insulare mici în curs de dezvoltare.
Reducerea ajutoarelor internaționale și consecințele
În contextul actual, guvernele occidentale reduc cheltuielile pentru ajutor extern, pe fondul datoriilor mari și al cererilor de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a raportat că țările donatoare au redus cheltuielile pentru asistență cu 174,3 miliarde de dolari în 2025, o scădere semnificativă față de anul precedent. De Croo a menționat că, deși înțelege presiunile cu care se confruntă țările bogate, reducerea ajutorului va avea consecințe negative pe termen lung. El vede investițiile în dezvoltare ca fiind „lovitura preventivă supremă”, care ajută la stabilizarea lumii prin reducerea sărăciei, consolidarea instituțiilor și atenuarea schimbărilor climatice.
Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional, care vor avea loc la Washington, vor oferi o platformă pentru a discuta despre modalitățile de abordare a crizei economice globale și sprijinirea țărilor afectate.
