Autoritățile din România iau în considerare extinderea capacităților de adăpostire a populației, ca răspuns la ultimele evaluări privind vulnerabilitatea sistemului de protecție. La scurt timp după raportul Curții de Conturi, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a demarat un proces de audit menit să stabilească resursele existente și modul în care acestea pot fi folosite în situații de criză. Raed Arafat, șeful DSU, a explicat că această inițiativă a fost solicitarea lor, nu o reacție neașteptată, ci o nevoie de clarificare a poziției și capacităților de răspuns ale sistemului național.
„După raportul Curții de Conturi, pe care noi l-am solicitat – atenție, noi am solicitat auditul Curții de Conturi, ca să vedem în ce situație suntem”, a spus Arafat. În urma analizelor preliminare, oficialii au început să identifice spații suplimentare, care ar putea fi transformate în adăposturi de urgență. Acestea includ nu doar locuri ce ar putea fi adaptate rapid, ci și rețele de spații neexplorate până acum, precum parcări subterane, demisoluri ale blocurilor sau alte zone interioare ale clădirilor.
Noi resurse subterane, în vizorul autorităților
Unul dintre cele mai discutate planuri vizează utilizarea spațiilor subterane deja existente, precum parcările subterane ale mallurilor, garajele din centrul orașelor sau alte spații convenționale, care acum pot fi transformate în adăposturi eficiente pentru populație în caz de pericol. Raed Arafat a menționat că identificarea acestor locații a fost deja demarată și că procesul este în plină desfășurare. „Se identifică spații suplimentare. Și deja suntem în această etapă. De exemplu, acum suntem în curs de identificare de parcări subterane, în curs de identificare de spații subterane. Sunt spații care nu au fost identificate până acum”, a explicat oficialul.
După finalizarea acestei etape, toate locațiile vor fi incluse într-o listă oficială, oficializată și transmisă autorităților locale, pentru a putea fi folosite în situații de urgență. Ideea este ca populația să beneficieze de un sistem clar și bine organizat, în condițiile în care, în cazul unei tragedii, mobilizarea rapidă și accesul la adăposturi adaptate sunt esențiale.
Harta interactivă și aplicațiile mobile, noile instrumente de informare
Un alt pas important în strategia autorităților îl reprezintă integrarea locurilor de adăpost în aplicațiile mobile dedicate cetățenilor. Raed Arafat a subliniat că, în prezent, lista cu adăposturile disponibile, inclusiv cele din București, este încărcată pe harta interactivă a aplicației DSU. Aceasta permite utilizatorilor să vadă, în timp real, care sunt opțiunile cele mai apropiate în caz de urgență. „Dacă intrați pe aplicația DSU, o să vedeți că în București, cel puțin – și nu numai în București – spațiile de adăpostire sunt semnalate pe harta interactivă. Dacă sunteți într-o zonă și porniți aplicația, vă arată care este spațiul cel mai apropiat. Dacă apăsați pe el, vă arată adresa lui”, a explicat oficialul.
Pe termen mediu, lista de adăposturi va fi completată cu spațiile identificate în plus, la nivelul fiecărui județ, pentru o acoperire cât mai completă pe întreg teritoriul țării. Astfel, se urmărește crearea unei rețele eficiente care să asigure protecția rapidă și sigură a populației, indiferent de ora sau zona în care se află.
Spațiile din interiorul clădirilor, un ajutor suplimentar de protecție
Raed Arafat a abordat și varianta spațiilor din interiorul clădirilor, cum ar fi demisolurile blocurilor, drept adăposturi localization. Acestea pot oferi un nivel mai mare de protecție față de zonele exterioare, fiind considerate adăposturi improvizate, dar eficiente în situații extrem de grave. „Este un spațiu de adăpost, pentru că te îndepărtezi de pereții exteriori și deja ai făcut un pas înainte. Există multe modalități de a te proteja”, a spus el.
Compararea cu modelul nordic și alte state europene
Șeful DSU a discutat și despre capacitatea de adăpostire a României în context european, subliniind avantajele Finlandei, care atinge aproape 88% din populație protejată, sau Elveției, unde protecția acoperă aproape 100%. “Exemplul cel mai des dat este Finlanda, care atinge aproape 88% din populație, sau Elveția, care ajunge cam la 100%”, a menționat Arafat. El a subliniat totodată că în alte state, precum unele din Europa de Est sau Balcani, această capacitate este mult mai redusă, unele țări acoperind doar 1-2% din populație.
Metroul, o soluție de ultimă oră în caz de urgență
Una dintre cele mai interesante idei lansate de Raed Arafat o reprezintă utilizarea stațiilor de metrou ca adăposturi provizorii. În cadrul unor planuri inițiate încă din timpuri mai vechi, anumite stații de metrou din București sunt considerate spații sigure, iar unele dintre ele pot fi adaptate pentru a găzdui un număr mai mare de persoane. „Metroul – toate stațiile de metrou – pot fi spații de adăpost, dar sunt și spații suplimentare la metrou, care pot fi adaptate ca adăposturi pentru un număr mai mare de persoane. Ele erau prevăzute în plan”, a precizat oficialul.
Deși aceste spații sunt identificate în documentele inițiale, ele nu sunt încă complet pregătite pentru utilizare rapidă, fiind necesare intervenții pentru amenajare și echipare în contextul unei situații de urgență.
Măsuri preventive și pregătirea pe termen lung
Raed Arafat a reafirmat că toate aceste demersuri sunt de natură preventivă. Identificarea de noi spații nu indică neapărat un pericol iminent, ci reprezintă o măsură de asigurare a unui sistem de protecție robust și pregătit pentru orice scenariu. El a explicat că fiecare județ va transmite ulterior lista spațiilor suplimentare, iar populația va fi informată și instruită pentru a putea reacționa rapid în caz de nevoie.
În lumea în continuă schimbare, în care amenințările pot veni din direcții diverse, România pare să fie conștientă de nevoia unui plan solid pentru protecția cetățenilor. Modernizarea și extinderea rețelei de adăposturi reprezintă o componentă importantă a strategiei pe termen lung, chiar dacă, momentan, prioritățile vizează consolidarea și verificarea sistemelor existente. În acest fel, țara pregătește terenul pentru o reacție coordonată și eficientă, indiferent de natura potențialelor pericole.
