Ministrul Apărării, Radu Miruță, refuză tăierea normei de hrană pentru militari
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat cu fermitate că nu va semna eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române. Această poziție a venit în urma unei discuții purtate în Coaliția de guvernare, în care s-a analizat o posibilă reducere a cheltuielilor de la Ministerul Apărării Naționale (MApN). Miruță subliniază că, în ciuda dificultăților financiare, norma de hrană trebuie să rămână intactă, având în vedere tradiția sa care datează din vremea lui Cuza.
„Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea normei de hrană pentru militar”, a afirmat Miruță marți, în fața reporterilor de la Parlament. Această declarație a fost însoțită de argumente solide, care subliniază importanța acestei norme în menținerea moralului și eficienței alimentației în rândul militarilor.
Un istoric al normei de hrană
Norma de hrană a fost plafonată din 2017, dar Miruță indică faptul că aceasta este vitală pentru întreținerea activității de popotă pentru aproximativ 70% din angajați. „Ea a fost gândită tocmai cu scopul de a oferi mai multe variante și de a fi pregătiți în caz de război”, a adăugat ministrul, făcând astfel referire la necesitatea ca soldații să aibă acces la alimente de calitate în situații critice.
Miruță a menționat că, deși Ministerul poate lua măsuri de reducere a cheltuielilor, acestea nu trebuie să afecteze veniturile militarilor. „La MApN sunt zone de unde se pot face reduceri, dar astfel de reduceri nu se pot face din tăierea normei de hrană sau reducerea salariilor”, a precizat acesta, reflectând astfel o poziție fermă împotriva compromisurilor ineficiente în ceea ce privește bunăstarea militarilor.
Controversa din Coaliție
Ședința recentă a Coaliției de guvernare a inclus discuții privind eliminarea normei de hrană nu doar pentru militari, ci și pentru polițiști, propunerea venind din partea Ministerului Finanțelor. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat aceste deliberări, generând astfel un val de controverse în rândul opiniei publice și al angajaților din domeniul apărării.
Criticile aduse acestei propuneri sunt mai mult decât justificate, având în vedere contextul social și economic complicat în care trăiesc militarii și forțele de ordine din România. Decizia de a tăia o norma esențială pentru bunăstarea lor ar putea genera un precedent periculos, accentuând disconfortul și nemulțumirile în rândul acestor categorii profesionale esențiale pentru securitatea națională.
Reacții din partea militarilor și a societății civile
Pe de altă parte, atitudinea lui Miruță a fost salutată de către sindicatele din domeniul apărării, care subliniază că tăierile bugetare nu ar trebui să vină pe seama celor care își riscă viața pentru siguranța cetățenilor. Într-un comunicat de presă, liderii sindicali au afirmat că „apărarea drepturilor celor care protejează țara este o responsabilitate a autorităților și nu poate fi compromisă”.
Într-un context mai larg, discuția despre norma de hrană ridică întrebări referitoare la alocările financiare din bugetul național. Aceasta este o temă din ce în ce mai dezbătută în media și în societatea civilă, în care transparența și corectitudinea în gestionarea fondurilor publice sunt esențiale.
Astfel, gestionarea bugetului Ministerului Apărării Naționale va rămâne o provocare în următoarea perioadă, iar poziția fermă a lui Radu Miruță pare să fie un semnal destul de clar că prioritatea trebuie să rămână securitatea și bunăstarea celor care apără România.
