Radu Miruţă: Acordul UE-Mercosur, avantaj pentru România, se decide pe cifre

Radu Miruță, un fost ministru al Economiei, susține acordul comercial UE-Mercosur ca fiind o decizie în avantajul României

Decizia de a sprijini acordul comercial semnat între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur continuă să fie subiect de dezbateri în mediul politic și economic românesc. În ciuda criticilor și temerilor legate de impactul asupra industriei locale, Radu Miruță, actualul ministru al Apărării Naționale și fost ministru al Economiei, reafirmă convingerea că această înțelegere reprezintă o oportunitate pentru România, bazată exclusiv pe calcule și argumente solide, nu pe discuții populiste.

Acordul Mercosur – o combinație de cifre și relații comerciale

Radu Miruță a explicat că acordurile comerciale trebuie analizate cu rigurozitate, în funcție de date concrete și beneficii reale, nu după discuții emoționale sau opinii populiste care viciază percepția publicului. „Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri și argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe ţipete”, a declarat oficialul. Această abordare rațională este în contrast cu opoziția vehementă a unor partide și consilii locale, care avertizează asupra posibilelor consecințe negative asupra agriculturii și industriei locale.

Contextul economic și geopolitic al acordului UE-Mercosur

Acordul comercial semnat în 2019 între Uniunea Europeană și blocul Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, a fost rezumat de oficiali europeni ca fiind cel mai amplu acord comercial din istorie pentru ambele părți. În esență, acesta vizează reducerea tarifelor și facilitarea fluxurilor comerciale, dar a atras critici din partea diverselor sectoare, care se tem de concurența neloială și de impactul asupra producției locale.

Pentru România, acest acord reprezintă o oportunitate de a-și extinde exporturile către piețele din America de Sud, în condițiile în care relațiile comerciale ale țării sunt în continuă dezvoltare în contextul aderării la Zona euro și a deschiderii spre piețele internaționale. În același timp, experții atrag atenția că beneficiile trebuie cântărite cu atenție, pentru a evita impovărarea sectorului agricol și industrial local.

Perspective și provocări

Miruță a subliniat că orice decizie trebuie fundamentată pe analize concrete. El a admis faptul că există riscuri, dar a subliniat și perspectivele pozitive, cum ar fi crearea de locuri de muncă și accesul la tehnologii și produse mai ieftine. „Acordul Mercosur, dacă e abordat cu discernământ, poate aduce avantaje României, nu trebuie să devenim izolativi din frică”, a spus oficialul.

Se așteaptă ca, în viitorul apropiat, autoritățile europene și cele române să continue discuțiile și să analizeze cu atenție impactul acordului asupra industriei locale, în condițiile în care tensiunile privind protecția economică și sustenabilitatea mediului devin tot mai pregnante pe scena internațională. Totodată, experții în relații internaționale avertizează că, în contextul geopolitic actual, deschiderea către noi piețe trebuie să fie echilibrată și să pună accent pe criterii de durabilitate și responsabilitate.

O decizie cu ecou la nivel european și național

Deși opinia publică și unele cercuri politice rămân divizate cu privire la avantajele acordului UE-Mercosur, liderii europeni continuă să promoveze această inițiativă ca fiind în avantajul întregii uniuni. La nivel național, autoritățile române iau în considerare atât potențialul economic, cât și riscurile, urmând să analizeze pe termen lung dacă această decizie va ajuta sau va complica poziția economică a țării.

Tendințele actuale indică o dezbatere profundă, în contextul în care România trebuie să își păstreze echilibrul între deschiderea spre piețele internaționale și protejarea intereselor naționale. Deocamdată, oficialii continuă discuțiile și analizele, în speranța că se vor putea valorifica beneficiile acordului în favoarea economiei și industriei românești, în condițiile unor reguli clare și a unui stat de drept consolidat.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu