Programele de sănătate din România, adaptate pentru un sistem medical în plină schimbare, riscă să devină ineficiente până în 2026, avertizează Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Această analiză dureroasă vine în contextul unei dezbateri ample despre viitorul sistemului de sănătate, organizată recent la Parlament, unde experți, reprezentanți ai autorităților și pacienți și-au exprimat preocuparea față de actuala direcție și tendințele din domeniu.
Sistemul actual aproape de limita capacității sale
Radu Gănescu a atras atenția că programele de sănătate din țara noastră sunt, în prezent, predominant orientate pe remedii și intervenții curative, fiind mai mult reactivare decât prevenție. În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii incidenței bolilor cronice, această abordare nu mai răspunde nevoilor reale ale cetățenilor.
„Programele de sănătate din România sunt depășite și ineficiente,” afirmă Gănescu, adăugând că, dacă nu se va interveni urgent, la orizontul anului 2026, aceste programe vor fi complet disproporționate față de provocările actuale și viitoare ale sistemului medical. În condițiile în care investițiile în prevenție și în promovarea sănătății sunt insuficiente, numărul pacienților cu boli cronice crește, iar spitalele și serviciile de urgență devin din ce în ce mai aglomerate.
De altfel, specialiștii critică faptul că bugetele alocate pentru programele preventive și de sănătate publică sunt marginale comparativ cu cele destinate tratamentului și asistenței medicale curente. Această diferență nu doar că afectează eficiența sistemului, dar pune și în pericol securitatea națională, în condițiile în care o populație sănătoasă reprezintă o componentă vitală pentru stabilitatea social-economică.
Trecerea de la abordarea curativă la cea preventivă, o necesitate urgentă
Pentru a contracara aceste probleme, specialiștii și reprezentanții organizațiilor de pacienți subliniază nevoia unei strategii naționale care să pună accent pe prevenție și pe managementul bolilor cronice. Această schimbare de paradigmă vizează nu doar reducerea poverii pe sistemul de sănătate, ci și creșterea calității vieții pacienților, precum și economia pe termen lung.
„Este nevoie de o reformă a programelor de sănătate, astfel încât să ne adaptăm realităților demografice și epidemiologice. Este momentul să investim strategic în prevenție, educație pentru sănătate și managementul bolilor cronice, pentru a evita supraaglomerarea unităților medicale și pentru a crește speranța de viață activă,” explică Gănescu. O abordare preventivă, implementată eficient, ar putea duce la scăderea costurilor pe termen lung și la un sistem de sănătate mai rezilient și mai echitabil.
Experții subliniază că aceste schimbări nu pot fi realizate peste noapte, însă, dacă nu se vor pune bazele reformelor până în 2026, sistemul actual va deveni, fără îndoială, insuportabil. Dan Botea, expert în politici de sănătate, afirmă că un pas important în direcția corectă constă în implicarea tuturor actorilor relevanți: guvern, autorități locale, medici, cercetători și, cel mai important, pacienți.
Perspective optime pentru o reformă în sănătate
Deși problemele sunt imense, ultimii ani au demonstrat că există voință politică și trebuie doar să se materializeze în acțiuni concrete. În cadrul dezbaterii, s-a reconfirmat necesitatea unei viziuni unificate pentru sistemul de sănătate, în care prevenția să devină pilon central, sprijinit de un buget adecvat și de politici publice coerente.
Pe termen mediu și lung, investirea în educație pentru sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos și crearea unor programe integrate pentru managementul bolilor cronice constituie soluții viabile pentru întărirea rezilienței sistemului național. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să transforme această alertă într-o strategie concretă, capabilă să răspundă noilor realități și provocări ale sistemului medical românesc. În orice caz, vremea deciziilor decurge, și timpul pentru reforme este, mai mult caorice, limitat.
