R. Moldova ia în calcul reunirea cu România, dacă amenințările externe devin insurmontabile
Situația geopolitică din regiunea Dunării de Jos devine din ce în ce mai ingrijorătoare pe măsură ce tensiunile dintre Rusia și Occident se amplifică, iar vecinătățile directe ale Republicii Moldova sunt supuse unor tensiuni din ce în ce mai pronunțate. În acest context, autoritățile moldovene, în frunte cu vicepremierul Mihai Popșoi, au început să lase deschisă o posibilă soluție radicală: reunificarea cu România, o variantă discutată și în trecut, dar care acum devine o opțiune de rezervă în cazul în care integritatea teritorială a Republicii Moldova ar fi pusă în pericol de acțiuni ale Rusiei.
Tensiuni în creștere și temeri despre suveranitatea moldoveană
Declarațiile recente ale vicepremierului Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, denotă o schimbare în discursul oficial al Chișinăului, care până în prezent a încercat să evite discuții directe despre unirea cu România sau alte soluții care să lase loc de interpretare. “R. Moldova nu va putea să se ascundă după…”, a afirmat Popșoi, făcând trimiteri subtile la riscul pe care l-ar putea reprezenta un conflict deschis sau o agresiune din partea Rusiei.
Aceasta nu este doar o declarație retorică, ci o recunoaștere a faptului că Moldova este, în ciuda eforturilor de menținere a neutralității și de consolidare a dialogului instituțional, tot mai vulnerabilă în fața evoluțiilor geopolitice din regiune. Ultimele luni au fost marcate de o mobilizare susținută a forțelor de securitate moldovene și o creștere a presiunilor legate de influența Rusiei în regiune, în special în zona transnistreană. Sub acoperirea unui dialog în continuare între Chișinău și Bruxelles, este clar că autoritățile moldovene privesc tot mai atent la variante compensaționale pentru a asigura stabilitatea și integritatea țării lor.
Contextul istoric și temerile actuale
Ideea reunificării cu România, chiar dacă nu este oficială sau oficial acceptată în mod deschis, a fost adesea reluată în trecut, mai ales în perioadele de criză. În 1918, după sfârșitul Primului Război Mondial, Basarabia s-a unit cu România, proces considerat unul dintre momentele definitorii ale nașterii României Mari. În prezent, această posibilitate revine în discuție ca o eventuală soluție de avarie, în cazul în care pericolul pentru suveranitatea moldoveană devine concret și insurmontabil.
Pentru mulți observatori, însă, această idee nu reprezintă o simplă soluție de avarie ci un fenomen de reflecție asupra vulnerabilității statului moldovean în fața influenței externe, în special a Moscovei. Relațiile dintre Chişinău și București s-au consolidat în ultimii ani, însă o reunificare de facto nu este viabilă în condițiile actuale fără un sprijin politic și diplomatic vast, precum și o susținere populară largă.
Miza and valorile în joc
Pentru Chișinău, orice discuție despre reunificare nu este doar despre o chestiune geopolitică, ci și o problemă ce vizează identitatea, suveranitatea și viitorul națiunii moldovene. În condițiile în care influența rusă continuă să fie resimțită în sprijinul regimului de la Tiraspol și în încercările de a menține controlul în regiunea transnistreană, declarațiile oficialilor moldoveni sunt interpretate ca un semnal de alarmă.
Dacă tensiunile vor escalada și dacă destabilizarea va deveni o strategie clară a Rusiei, inclusiv prin manifestații de forță sau presiuni economice, Republica Moldova ar putea fi nevoită să ia decizii radicale. În acest moment, însă, administrația de la Chișinău evită să se angajeze în declarații definitive și preferă să mențină o poziție de echilibru, chiar dacă mesajele subtile despre posibilitatea reuniunii cu România rămân în discuție ca o variantă de ultimă instanță.
Cu toate acestea, observatorii internaționali nu exclud ca, în viitorul apropiat, această temă să devină tot mai prezentă în discuțiile politice și diplomatice, pe măsură ce situația în regiune devine tot mai volatilă și riscurile pentru statalitatea Republicii Moldova cresc. În lipsa unui consens clar și a unei soluții durabile, provocările geopolitice vor continua să amenințe stabilitatea și viitorul acestei țări, cu toate implicațiile pentru întreg spațiul românesc și pentru securitatea europeană în ansamblul său.
