Conform Gândul: Spiritele s-au încins în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”, unde deputații PSD Ciprian Văcaru și USR Cezar Drăgoescu s-au contrat vehement pe tema deficitului bugetar și a evoluției economice a țării. Dezbaterea a scos la iveală viziuni diametral opuse asupra indicatorilor economici actuali și a cauzelor care stau la baza presiunilor financiare resimțite de populație.
Deficitul bugetar, punct de dispută
Deputatul PSD Ciprian Văcaru a catalogat deficitul bugetar aparent mic de la jumătatea anului drept un „deficit mincinos”, susținând că acesta este obținut prin neplata unor facturi. El a explicat că scăderea consumului populației nu este un semn al unei economii sănătoase, ci o consecință directă a creșterii prețurilor, a taxelor și a TVA-ului. Văcaru a subliniat că, deși suma alocată pensiilor și salariilor rămâne aceeași, puterea de cumpărare a scăzut drastic din cauza scumpirilor generalizate.
Cezar Drăgoescu, deputat USR, a replicat ferm, afirmând că reducerea deficitului bugetar spre ținta de 6% este rezultatul unor corecții economice necesare. El a respins acuzațiile, sugerând că PSD ar fi preferat ca ajustările să nu afecteze cetățenii. Drăgoescu a precizat că analizele speciale indică o încadrare în ținta de deficit de 6% la final de an, contribuind la o reducere semnificativă a deficitului în doar doi ani.
Valul de scumpiri, explicat diferit
În discuție despre consum, Ciprian Văcaru a respins teoria conform căreia creșterile de pensii ar fi alimentat consumul, considerând-o eronată. El a argumentat că, deși pensiile și salariile au rămas aceleași, puterea de cumpărare s-a diminuat considerabil. „Astăzi pensia e tot 120 de lei, dar consumul s-a dus în cap”, a punctat Văcaru, subliniind că acest fenomen se datorează creșterii prețurilor, taxelor și TVA-ului, nu unor modificări în plățile sociale.
Cezar Drăgoescu a contrazis, afirmând că, în mod normal, creșterile salariale și de pensii ar fi trebuit să se reflecte în consum, aducând ca exemplu o ipotetică creștere a pensiei de la 100 la 120 de lei, care ar stimula achizițiile. El a recunoscut existența inflației, dar a insistat pe necesitatea ajustărilor fiscale pentru a corecta deficitul bugetar.
Impactul inflației și al modificărilor fiscale
Românii continuă să resimtă o presiune economică semnificativă, chiar dacă rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere la 10,4% în iunie 2026, conform Institutului Național de Statistică (INS). Prețurile de consum au crescut cu 3,8% față de sfârșitul anului trecut, iar deși ritmul lunar al scumpirilor pare să se tempereze, prețurile rămân la niveluri ridicate.
Serviciile au consemnat cele mai mari creșteri anuale, cu un avans de 13,67% față de iunie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, în timp ce alimentele au înregistrat o creștere de 5,75%. În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică a avut cea mai spectaculoasă creștere, de aproape 60%, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. De asemenea, carburanții au consemnat scumpiri importante: benzina cu 22,75% și motorina cu 28,16%.
Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 iulie 2026, precum și creșterile la anumite cote reduse, vor adăuga presiune suplimentară asupra prețurilor, conform avertismentelor economiștilor, impactul complet urmând să se resimtă în lunile următoare.
Sursa: Gândul
