Conflicte și dispute în prima ședință a CGMB din 2026: Cine sunt actorii principali și ce se decide
Prima ședință a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 2026 s-a desfășurat cu tensiuni ce au marcat începutul mandatului primarului Ciprian Ciucu, dar și pe fondul unor dispute interne între consilieri. Evenimentul, programat pentru începutul anului, a fost complet afectat de un scandal lipit de ordinea de zi, care a dus la o amânare lungă și o dispută aprinsă între reprezentanți ai PSD și Ceaușescu.
Lupta pentru control: PSD cere retragerea comasării instituțiilor
În centrul conflictului s-a aflat propunerea de comasare a unor entități din subordinea primăriei, inițiativă susținută de primarul general Ciprian Ciucu și criticată vehement deocamdată de către social-democrați. Aceștia au cerut în mod explicit retragerea punctelor ce vizează fuziunea a cinci instituții: Centrul pentru Seniori, Centrul pentru Tineret, Expo Arte și Centrul Cultural Lumina.
Primarul Ciprian Ciucu a reacționat dur la aceste solicitări, afirmând că, „acest discurs ne arată foarte clar că se testează o majoritate.” El a adăugat că nu vorbește în termeni politici, ci pe date concrete, lăsând să se înțeleagă că motivația pentru aceste modificări nu are legătură cu orgolii administrative, ci cu eficiența managementului. De altfel, el a semnalat, în context, că unele instituții au fost „special făcute pentru cineva,” semnalând posibilitatea unor interese obscure sau personalizate în decizia de comasare.
Disputa a durat mai bine de 45 de minute, timpul fiind atât de tensionat încât ședința nu a fost oficial deschisă în acea perioadă. Aproximativ doi piloni principali s-au înfierbântat: PSD, reprezentat de viceprimarul Adrian Vigheciu, și primarul Ciprian Ciucu, fiecare fiind susținut de temerile și pozițiile ferme față de această inițiativă.
Controversele politice și administrație: între rațiune și eficiență
Reacțiile din partea opoziției și a unor consilieri din rândul majorității indică o dezbatere aprinsă despre direcția administrativă a Bucureștiului. Consilierul Bogdan Jelea, de la PUSL, a explicat că „nu are niciun sens să mutăm angajați dintr-o parte în alta.” În plus, un alt consilier PSD a spus că, deși susține comasarea, consideră că modul în care aceasta se intenționează a fi implementată poate crea probleme administrative serioase.
De partea cealaltă, primarul Ciprian Ciucu nu a ezitat să-și expună punctul de vedere, exprimând clar că aceste instituții „nu mai au niciun fel de rațiune de a mai exista,” argumentând că ele consumă buget fără a aduce beneficii concrete pentru bucureșteni, fiind mai mult un “cost de întreținere”. În opinia sa, un astfel de proces de realignare administrativă, dacă nu este gestionat corect, poate duce la blocaje și la o slăbire a serviciilor pentru cetățeni.
Contextul și perspectiva politică
Contextul acestor critici se formează în condițiile în care, săptămâna trecută, primul edil al Capitalei a declarat public că aceste instituții „nu mai au niciun fel de rațiune de a mai exista, dar care cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii.” În acest climat tensionat, propunerea de comasare devine astfel, pentru unii, o măsură de eficientizare, iar pentru alții, un teren de confruntare politică și administrativă.
De altfel, ședința a continuat, iar până la momentul redactării acestei analize, nu s-au înregistrat decizii clare privind votul asupra proiectelor de hotărâre. În ciuda opoziției și constatării unui referendum intern aprins, sortirile rămân în suspans, iar perspectivele unei soluții definitive par încă departe.
În tot acest timp, Bucureștiul își continue cursul de evoluție administrativă, iar viitoarele zile vor fi decisive pentru conturarea unui model de gestionare mai clar și mai eficient al serviciilor publice, în condițiile în care și interesele politice se vor impleti în procesul decizional.
