Proteste în Iran: Tensiuni crescânde după prăbușirea monedei naționale
Protestele din Iran au intrat în a patra zi, cu demonstranți care s-au strâns în fața unor clădiri guvernamentale din orașul Fasa, situat în provincia Fars. Aceștia au încercat să pătrundă în sediul guvernului local, iesind astfel în evidente pe fondul dificultăților economice tot mai acute și al deprecierii rapide a monedei naționale, rialul. Cu toate că intervenția forțelor de securitate a reușit să controleze situația, trei membri ai forțelor de ordine au fost răniți, iar patru protestatari au fost reținuți, printre care și o femeie de 28 de ani, considerată lidera grupului de „răzvrătiți”.
Un val de nemulțumire economică
Protestele au debutat duminică, când comercianții din Teheran au ieșit pe străzi, nemulțumiți de căderea drastică a rialului, care s-a tranzacționat cu aproximativ 1.42 milioane de riali pentru un dolar american, în comparație cu 820,000 de riali acum un an. În zilele următoare, manifestațiile s-au extins în alte orașe, studenții din Teheran și din orașe precum Isfahan și Yazd aderând la cererile de schimbare. Confruntările între protestatari și forțele de ordine au fost raportate, iar agresivitatea acestora a crescut pe măsură ce nemulțumirea economică a crescut.
Cresterea inflației, care atinge pragul de 50%, precum și majorarea costurilor de trai, a alimentat spirala nemulțumirilor sociale. Unii experți susțin că deteriorarea economică este rezultatul sancțiunilor internaționale reimpuse de Statele Unite și aliații săi, ceea ce a dus la o criză economică profundă.
Reacția autorităților: amestec extern sau nevoia de stabilitate?
Într-un forum de afaceri din Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a menționat că protestele ar putea fi influențate de „presiuni externe”, venind din partea inamicilor țării. „Trebuie să ne concentrăm pe aspectele pozitive și să ne întărim solidaritatea”, a adăugat el, subliniind nevoia de a depăși crizele actuale prin dialog. În același timp, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad, a anunțat un răspuns „decisiv” la orice tentativă de provocare a instabilității, subliniind că protestele pașnice sunt legitime, dar că atacurile asupra ordinii publice nu vor fi tolerate.
„Orice încercare de a transforma protestele economice în violență sau distrugerea proprietății publice va avea o reacție dură”, a declarat Movahedi-Azad. Această poziție sugerează o intenție clară a autorităților de a menține controlul în fața unei spirale de nemulțumire care ar putea duce la o instabilitate generalizată.
Dilema socială: între speranțe și neîncredere
Pe fondul protestelor vehemente, opinia publică pare să fie într-o stare de confuzie și neîncredere față de managementul economic al guvernului. Mulți iranieni își pun întrebări cu privire la capacitatea autorităților de a gestiona criza economică. Trita Parsi, vicepreședinte al Quincy Institute for Responsible Statecraft, a menționat că „lipsa de încredere în guvern devine din ce în ce mai evidentă, iar declarațiile oficialilor privind incapacitatea de a rezolva problemele economice nu fac decât să amplifice această situație”.
În plus, contextul geopolitic complicat, marcat de tensiuni dintre Iran și Statele Unite, precum și amenințările legate de Israel, adaugă o sarcină imensă pe umerii cetățenilor. Marea majoritate a oamenilor se concentrează asupra îmbunătățirii condițiilor de trai, în special în fața creșterii exponențiale a prețurilor.
Crizele cu care se confruntă Iranul sunt variate și profunde, iar pe fondul acestora, protestele actuale par să fie doar începutul unei perioade ce ar putea aduce schimbări sociodinamice semnificative. Într-un climat de tensiune, rămâne de văzut care va fi direcția spre care va evolua situația în viitorul apropiat.
