Protest controversat în Piața Universității: cântări legionare și acuzații de extremism
Joi seară, Piața Universității a fost scena unui eveniment tensionat, unde participanții la protestul organizat împotriva Legii Vexler au transformat scena într-un manifest de proclamare a valorilor şi simbolurilor extremiste. Manifestanții, susținuți de membri ai Partidului Acțiunea Naționalistă (AUR) și organizați de Claudiu Târziu, fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, au fost surprinși cântând melodii legionare, explicit dedicate fostului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu.
Cântări legionare în mijlocul manifestației: o încercare de a resuscita istoria interbelică
Imagini video din timpul protestului arată grupul de manifestanți intonând „Șoim român”, un cânt legionar cunoscut pentru conținutul său vehement. Înregistrarea dezvăluie modul în care melodia a fost amplificată prin boxe în Piața Universității, accentuând simbolistica și provocând reacții diverse. Versurile cântecului evocă „moartea eroică” și glorifică liderii organizației fasciste din perioada interbelică.
Cântecul începe cu versurile: „Șoim român, șoim român, Ardelean batalionul doi” și continuă cu chemări la război, cu referiri directe la „domnul căpitan”, o figură emblematică a Mișcării Legionare. În timpul manifestelor, participanții au ridicat lozinci împotriva Legii Vexler, dar au folosit și expresii care au readus în discuție idei și simboluri extremiste, laminând orice linie de diferențiere între opoziție și propagarea ultranaționalismului radical.
Susținerea și caricatura legionarismului în discursul protestatarilor
Organizatorii protestului, printre care Claudiu Târziu, afirmă că manifestarea are ca scop exprimarea nemulțumirii față de proiectul de lege și resping vehement orice acuzație de promovare a extremismului. În același timp, aceste manifestări aduc în discuție o problemă delicată: prezența simbolurilor și cântecelor legionare în spațiul public.
Târziu a declarat recent că: „Legea Vexler nu are nimic în comun cu promovarea extremismului” și a invocat cazul poetului controversat Radu Gyr, ultimul fiind considerat de unii ca fiind un simbol al poeziei patriotice, dar acuzat de antisemitism. În acest context, protestul capătă un caracter destul de polarizat: pe de o parte, opoziție față de o lege considerată restrictivă, iar pe de altă parte, reînvigorarea simbolurilor unei mișcări extremiste interbelice.
O lege controversată și un trecut întunecat
Legea Vexler, adoptată la finalul anului trecut de Parlament, are ca scop incriminarea explicită a promovării ideologiilor fasciste și legionare, precum și negarea Holocaustului. În schimb, criticii acesteia susțin că legiferarea ar putea duce la cenzurarea unor opere literare și artistică, acuzând o atitudine de cenzurare a discursurilor incomode.
Însă, istoria Mișcării Legionare, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, rămâne un capitol întunecat al perioadei interbelice din România. Această organizație, cu un caracter profund mistic și antisemit, a avut conexiuni strânse cu organizația nazistă SS și a fost implicată în multiple acte de violență și asasinate politice. Codreanu, supranumit „Căpitanul”, a fost ucis în 1938 în condiții controversate, după ce fusese arestat și condamnat pentru ultraj.
Ulterior, conducerea mișcării a fost preluată de Horia Sima, care a continuat politica violenței în timpul dictaturii mareșalului Ion Antonescu. În timp ce unii văd în aceste simboluri o parte a istoriei naționale, alții ridică semne de întrebare referitor la influența acestor imagini și cântări în societatea contemporană. Protestele din ultima perioadă reamintesc, astfel, fragilitatea și complexitatea discursului legionar, dar și sensibilitatea acestuia în viața politică și culturală a României de astăzi.
Perspective și ultimele evoluții
Deși autoritățile rareori au intervenit în mod direct în astfel de manifestații, controversele au persistat, având în vedere riscurile de a legitima discursul extremist. În același timp, dezbaterile despre limitele libertății de exprimare și despre cum se poate gestiona trecutul legionar continuă să fie în centrul unor discuții aprinse în societate și mediul politic. În timp ce legi recente încearcă să reducă spațiul pentru propagarea ideologiilor extremiste, acest tip de manifestări mai vechi, încă viu în simboluri și cântări, rămâne un prilej de reflecție asupra modului în care România gestionează propriul trecut și modul în care îl poate integra în identitatea națională fără a promova extremismul.
