Proteste ample în fața Guvernului: Profesori și studenți reclamă divizii în sistemul educațional
Aproximativ la prânz, în Capitală, s-au adunat pentru prima dată într-un asemenea amploare profesorii și studenții, manifestație menită să atragă atenția asupra noii Legi a Educației, cunoscută popular drept Legea Bolojan. Ca și în alte domenii, învățământul devine scena unor dezbateri acerbe, iar această acțiune reprezintă cel mai clar semn al nemulțumirii celor implicați, care consideră reformele impuse de minister o amenințare la adresa autonomiei și calității educației.
Organizată în fața Palatului Victoria, manifestația a început în jurul orei 12:00 și continuă să atragă atenția presei și a opiniei publice printr-o prezență numerosă și vociferări vehemente. Participanții, membri ai Federației Naționale a Sindicatelor Libere din Învățământ și reprezentanți ai comunității academice, susțin că reforma propusă de ministrul Educației, Sebastian Bolojan, amenință deja stabilitatea și independența școlilor, dar și rezultatele elevilor și studenților.
„Nu putem accepta să fie impuse schimbări fără consultări și fără o transparență reală. Sistemul educațional are nevoie de stabilitate, nu de lovituri de ultim moment”, afirmă un profesor prezent la protest. Acesta adaugă că reforma aduce unele măsuri pe care le consideră „distructive pentru autonomia universitară și pentru performanțele tinerilor”. La rândul lor, studenții susțin că legea riscă să transforme universitățile în simple centre administrative, fără libertate academică, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra cercetării și formării profesioniștilor.
Impasul negocierilor și nemulțumirea crescândă
De mai multe săptămâni, dezbaterile legate de noua lege au fost marcate de unacceptare dificilă atât din partea sindicatelor, cât și a federațiilor universitare. În ciuda acțiunilor de protest, oficialii ministerului de resort continuă să apere reformele, explicând că acestea sunt necesare pentru a moderniza sistemul și pentru a crește competitivitatea în învățământul superior. Totuși, criticii acuză că anumite măsuri ar fi nefundamentate și ar limita dreptul la autonomie universitară, precum și autonomia cadrelor didactice.
„Simțim că ni se impune o reformă care nu ține cont de realitățile și specificul fiecărei instituții de învățământ. Este o abordare uniformizantă care nu face altceva decât să fragilizeze sistemul”, adaugă un profesor implicat în protest. La rândul său, un student afirmă: „Ne temem că aceasta va fi începutul unui proces de centralizare forțată, iar oportunitățile de dezvoltare vor fi limitate”.
Contextul politică și provocările viitoare
Această manifestație masivă survine într-un context încărcat de tensiuni între guvern și mediile academice. Fiecare parte își menține poziția, în timp ce întâlnirile între reprezentanții sindicatelor și cei ai Ministerului Educației au fost, până acum, nesemnificative în soluționarea disputelor. Profesorii și studenții sunt conștienți că protestele vor continua dacă reformele nu vor fi reconsiderate și ajustate în funcție de feedback-ul social.
De altfel, analiștii politici și educaționali avertizează asupra riscului ca această stare de tensiune să se extindă, inclusiv prin greve sau alte forme de protest, dacă dialogul nu va fi reluat și dacă deciziile vor fi împinse înainte fără consultare largă.
Primii factori indică faptul că această manifestație are potențialul de a deschide o etapă nouă în dezbaterea despre direcția învățământului superior și primar – un semnal clar că sistemul educațional românesc se află într-un punct de inflexiune, iar vocea celor din teren a fost, în sfârșit, auzită cu putere. Rămâne de urmărit dacă guvernul va răspunde acestor solicitări sau va decide să insiste pe linia actuală, ceea ce ar putea intensifica grevele și alte acțiuni de protest în zilele viitoare.
