Autorizația pentru începerea lucrărilor la studiul de fezabilitate pentru noul drum de mare viteză dintre București și Giurgiu a fost dată oficial, iar primele etape ale proiectului vor începe de luni, 19 ianuarie. Anunțul a fost făcut de Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), care a precizat că această investiție reprezintă un pas esențial în modernizarea infrastructurii rutiere din sudul țării și în consolidarea legăturii dintre Capitală și zona de sud-vest a României.
În cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități, oficialul a subliniat că, odată cu începerea lucrărilor, echipele de proiectare vor avea la dispoziție 16 luni pentru finalizarea studiului de fezabilitate. Acesta va stabili traseul exact al drumului, profilul tehnic (autostradă sau drum expres), numărul și amplasamentul nodurilor rutiere, precum și alte elemente esențiale pentru următoarele faze de implementare, inclusiv conexiunile cu infrastructura de la Podul peste Dunăre Giurgiu-Ruse.
Proiectul are o valoare estimată de 34 de milioane de lei și va fi finanțat din fonduri naționale, prin Programul Transport, precum și de la bugetul de stat. Lucrările sunt gestionate de o asociere formată din firmele Activ Proiectare Infrastructură S.R.L., ca lider, și Emay Uluslararasi Muhendislik ve Muşavirlik Anonim Şirketi. Contractul a fost semnat în luna decembrie a anului trecut, iar ordinul de începere, emis pe 19 decembrie 2025, marchează un pas concret în derularea proiectului.
O privire de ansamblu asupra proiectului de infrastructură
Studiul de fezabilitate joacă un rol crucial în definirea viitorului rutier al traseului București-Giurgiu. Acesta va determina atât traseul final, cât și profilul tehnic al drumului—autostradă sau drum expres—în funcție de avantajele logistice și de costuri. De asemenea, studiul va include analiza nodurilor rutiere și a conexiunilor cu alte proiecte de infrastructură, precum noul Pod peste Dunăre, o componentă strategice pentru fluidizarea traficului între România și Bulgaria.
La fel de important, proiectul nu se limitează doar la construcția unui drum modern. Gabriel Budescu a menționat intenția de a integra în plan o serie de proiecte complementare, precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, un obiectiv standard în țară, încă departe de realitatea internațională. „Pentru acest proiect, am luat legătura cu președinta Agenției Naționale pentru Sport, doamna Elisabeta Lipă, și am primit detaliile tehnice necesare amenajării unei piste de canotaj,” a explicat oficialul.
Această inițiativă vizează, printre altele, utilizarea unui teren disponibil pentru un asemenea obiectiv, chiar dacă momentan nu există piste de canotaj amenajate conform standardelor internaționale. În caietul de sarcini, dezvoltatorii au inclus cerințe speciale legate de forajele geotehnice și utilizarea de tehnologii avansate precum Building Information Modeling (BIM), precum și sisteme GPS și camere pentru urmărirea evoluției construcției în timp real.
Inovație și potențial de dezvoltare pe termen lung
Un alt aspect de interes este posibilitatea de a combina în proiect și amenajarea unei piste de canotaj pe amplasamentul uneia dintre gropile de împrumut utilizate pentru luarea solului necesar construirii drumului. “Noi, în Caietul de sarcini pentru realizarea Studiului de Fezabilitate, am prevăzut cerințe pentru a putea determina anumiți parametri, să vedem la ce adâncime este pânza freatică și cum am putea asigura dimensiunile unei astfel de piste de canotaj,” a mai declarat Gabriel Budescu. Această abordare, dacă va primi avizul de fezabilitate, poate reprezenta un exemplu de proiect integrat, în care investițiile în infrastructură și sport sunt orchestrate pentru a maximiza beneficiile economice și sociale.
Dezvoltarea acestei idei, chiar dacă încă în stadiu incipient, deschide perspective interesante nu doar pentru sport, ci și pentru promovarea turismului și a competitivității locale. În cele din urmă, succesul acestui proiect complex depinde de o coordonare atentă a tehnologiilor moderne, a resurselor și a parteneriatelor europene, în contextul în care România își propune să devină o punte mai eficientă între est și vestul Europei. Pentru moment, termenul de finalizare a studiului de fezabilitate și a următoarelor etape de proiectare rămâne cel de 16 luni, dar forțele și inovațiile anunțate promit un parcurs rapid și sustenabil spre realizarea unei infrastructuri moderne și multifuncționale.
