Asociația Bankwatch România, împreună cu mai multe organizații de protecție a mediului, lansează un avertisment serios cu privire la proiectul controversat de fracturare hidraulică (fracking) inițiat de autoritățile maghiare în regiunea Békés, aproape de orașul Sarkad. Demersul are potențialul de a genera riscuri semnificative pentru mediu și sănătatea publică, însă riscurile sunt, conform specialiștilor, insuficient evaluate de autoritățile maghiare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra consecințelor pe termen lung.
### Pericole seismice și riscuri de contaminare a apelor subterane
Proiectul de fracturare hidraulică urmărește exploatarea unor resurse de gaze din subteran, însă metodele implică foraje de mare amploare și utilizarea unor volume uriașe de apă și substanțe chimice. În context, experții și organizațiile ecologice subliniază că această tehnică poate provoca activitate seismică necontrolată. “Riscurile seismice sunt un aspect extrem de preocupant, mai ales în zonele unde structura geologică nu a fost evaluată corespunzător”, explică reprezentanții Bankwatch România. În plus, procesul de fracturare poate duce la contaminarea apelor subterane, ceea ce ar pune în pericol resursele de apă potabilă pentru comunitățile locale și ecosisteme vulnerabile.
### Riscuri climatice și insuficiența evaluărilor de mediu
Un alt aspect alarmant invocat de organizațiile de mediu este lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra climei. Fracking-ul din Ungaria, considerat de specialiști ca fiind un proiect cu un potențial mare de emisie a gazelor cu efect de seră, nu pare să fi fost analizat în detaliu din această perspectivă. “Evaluările de mediu nu reflectă pe deplin complexitatea și amenințările potențiale ale acestui proiect, iar autoritățile maghiare continuă să susțină că riscurile sunt minime,” afirmă un reprezentant al organizației ecologice. De asemenea, există temeri că acest tip de extragere va crește emisiile de gaze cu efect de seră, în condițiile în care energia fosilă reprezintă una dintre principalele surse de încălzire a planetei.
### Context și implicații regionale
Regiunea Békés, situată aproape de frontiera română, are o istorie de exploatare a resurselor naturale, dar și de proteste locale față de proiectele de mediu potențial dăunătoare. Guvernele și companiile implicate susțin că proiectul va aduce beneficii economice importante, precum crearea de locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii. Totuși, criticii argumentează că aceste avantaje pot fi trecătoare, în timp ce prejudiciile asupra mediului și sănătății locale pot fi de durată.
În ciuda solicitărilor din partea organizațiilor de mediu de a suspenda sau reevaluate proiectul, autoritățile maghiare au avansat cu planurile, afirmând că toate procedurile de autorizare au fost respectate. Însă, resistând presiunilor din partea comunităților locale și a ONG-urilor transnationale, ele continuă să susțină că beneficiile proiectului „vor justifica eventualele riscuri”.
### Perspective și reacții viitoare
Deși situația pare a fi în stare incipientă de a escalada, reacțiile din partea comunităților locale și a organizațiilor de mediu din regiune sunt tot mai ferme. Acestea solicită autorităților maghiare să prezinte o evaluare de impact completă și transparentă, și să implice comunitățile în deciziile finale privind proiectul.
Rezistența civilă și preocuparea pentru siguranța mediului sunt, în acest moment, mai vii ca niciodată. În timp ce oficialii maghiari își contin planurile, organizațiile de mediu din regiune și din Europa urmăresc cu atenție evoluția situației, avertizând asupra unei decizii care poate avea repercusiuni naționale și regionale de durată, dacă nu va fi gestionată cu responsabilitate și transparență.
