Bugetul pentru anul 2026 nu reflectă rezultatele referendumului din București, organizat în 2024 la inițiativa fostului primar general Nicușor Dan, o decizie care ridică semne de întrebare asupra continuității procesului democratic în capitală. Între timp, dezbaterile privind repartizarea veniturilor orașului, în special cele provenite din impozitul pe venit, continuă să alimenteze polemici în contextul în care bucureștenii au fost, în mod expres, de partea schimbării.
Referendumul și o reformă amânată
În 2024, bucureștenii și-au exprimat opțiunea într-un mod senzațional, votând pentru ca hotărârile legate de modalitatea de repartizare a impozitului pe venit între Primăria Capitalei și primăriile de sector să fie decise de Consiliul General. Într-un procent remarcabil, 64,39% dintre alegători au răspuns „Da” acestei propuneri. Cu toate acestea, inițiativa a fost totodată blocată de un impas legislativ, legea care urma să implementeze rezultatele referendumului fiind introdusă în Parlament abia în 2025 și trecută rapid, dar tacit, de Senat. O dezbatere publică rămâne încă suspendată, iar acest lucru afectează în mod direct posibilitatea bucureștenilor de a avea un cuvânt mai hotărât în gestionarea bugetelor locale.
Situația financiară a Capitalei și provocările bugetare
Proiectul bugetului de stat pentru 2026, publicat pe 10 martie, după o întârziere de patru luni, marchează o perioadă de incertitudine pentru administrația locală. În lipsa unui buget aprobat, România a funcționat sub regula provizorie de 1/12, ceea ce a blocat orice inițiativă de investiții și a împiedicat planificarea pe termen lung. Primarul general Ciprian Ciuucu a exprimat clar gravitatea situației: orașul riscă să intre în incapacitate de plată, un scenariu care ar putea avea consecințe dezastruoase pentru infrastructura și serviciile publice.
Bugetul actual al Capitalei se cifrează în jur de 12 miliarde de lei, sumă insuficientă pentru a acoperi nevoile structurale, precum nivelul considerabil al datoriei, disfuncționalitățile cronice în domeniul investițiilor și constrângerile generate de cheltuielile administrative. Ponderea acestor cheltuieli în totalitatea bugetului este alarmant de ridicată, peste 70% fiind consumate pentru funcționare, lăsând un spațiu extrem de redus pentru investiții.
Repartizarea veniturilor: între fragmentare și limitări politice
Un element critic îl reprezintă modul în care veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite în prezent. În ciuda referendumului și a intenției legitime de a îmbunătăți autonomia financiară a Primăriei Generale, mecanismul rămâne neschimbat din cauza lipsei de modificări legislative. Anual, impozitul pe venit colectat de la bucureșteni este redistribuit de Direcția Generală Regională a Finanțelor, iar o parte, 14%, este direcționată către un cont specific pentru proiecte și servicii publice ale Primăriei. Restul de 86% este împărțit între bugetele sectorale și alte cheltuieli, paralizând astfel deciziile pctpe nivelul central.
Din această sumă, doar 44% ajunge efectiv în bugetul municipiului, în timp ce peste 56% reprezintă alocații pentru sectoare, cu o mică parte transferată către județul Ilfov pentru proiecte de dezvoltare. Această fragmentare limitează semnificativ capacitatea Primăriei Generale de a gestiona resursele și de a investi în revitalizarea infrastructurii capitalei.
Perspectiva pe termen mediu pare sumbră, fiind clar că fără reforme legislative și decizii politice coerente, Bucureștiul va rămâne în imposibilitatea de a-și echilibra bugetul și de a răspunde provocărilor urbane. În timp ce lumea politică așteaptă să vadă dacă se va avansa sau nu cu modificările promise, bucureștenii rămân pe marginea unui potențial impas financiar, în speranța unor soluții care să confirme angajamentele de îmbunătățire a autonomiei și transparenței în gestionarea banilor publici.
