Transformarea Dâmboviței: de la barieră betonată la un coridor verde și albastru pentru București
Centrează pe mijlocul Capitalei, râul Dâmbovița, cunoscut până acum mai degrabă pentru malurile sale betonate și ca o barieră urbană, ar putea să devină, în următorii ani, un element vital pentru revitalizarea orașului. Proiectul ambițios de transformare a albiei sale betonate într-un coridor verde-albastru, care să răcorească, să creeze biodiversitate și să conecteze cartierele, se află în faze avansate și ar putea fi realizat până în 2035.
Reabilitarea malurilor Dâmboviței, inițiată de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, are ca scop nu doar refacerea aspectului estetic, ci și introducerea unei infrastructuri urbane menite să fie un model de sustenabilitate. În prezent, râul este perceput mai mult ca o barieră, decât ca o oportunitate, dar planurile pentru viitor prevăd ca el să devină un spațiu public util și atractiv, comparabil cu cele de pe malurile Senei la Paris sau Dunării la Viena.
„Transformarea albiei betonate a râului nu are doar un rol estetic, ci va contribui semnificativ în răcorirea Bucureștiului vara, în perioadele de caniculă, precum și protejarea de inundații”, explică arhitectul Teodor Frolu, co-fondator și vicepresedinte al asociației. Această inițiativă se aliniază cu programul „Dâmbovița Apă Dulce”, un proiect care urmărește readucerea râului în atenția publicului și integrarea sa în viața cotidiană a orașului, într-un mod nu doar funcțional, ci și estetic.
Un concurs de soluții lansat de organizație a adus în dezbatere șase proiecte inovatoare, selectate dintr-un total de 29 înscrise, care propun transformarea completă a zonei. Integrarea acestor idei, în timp, are potențialul de a schimba percepția asupra râului, de la un element de tranziție, la unul de conexiune între cartiere și zone verzi, contribuind totodată la extinderea biodiversității urbane.
De asemenea, planurile nu se limitează doar la Dâmbovița. În acelasi timp, pe Splaiul Independenței, care va fi eliberat de traficul de tranzit odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, se intenționează transformarea malurilor într-un spațiu dedicat locuirii și relaxării. Arhitectul Frolu consideră că „dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare din est în vest, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând. Acum, când intrăm în oraș, Waze-ul nu mai indică ruta prin oraș, pentru că e mai lent și mai blocat; astfel, alternativa pentru a scoate traficul de tranzit există deja.” Odată cu reducerea traficului, aceste maluri vor putea fi redate cetățenilor ca spații publice, destinate plimbărilor, activităților sociale sau chiar spații culturale.
Deși proiectul are un termen de finalizare stabilit pentru anul 2035, dezvoltatorii și autoritățile sunt conștienți că timpul poate fi redus, dat fiind pașii mici deja făcuți în zone precum Piața Unirii sau Lacul Morii, unde investițiile în infrastructură și urbanism promit să accelereze procesul. Oamenii de specialitate și locuitorii capitalei pot urmări în continuare evoluția acestor planuri, iar dialogul public se menține deschis pentru idei și propuneri concrete.
Aceste inițiative nu se limitează doar la estetica sau confortul urban. Ele reprezintă pași esențiali pentru ca Bucureștiul să își asume un viitor în care râurile nu mai sunt percepute ca piedici, ci ca elemente de coeziune între zonele urbane și cele naturale. Odată finalizate aceste proiecte, Capitala va putea avea nu doar o reîmprospătare vizuală, ci și o îmbunătățire dramatică a calității vieții locuitorilor săi, oferindu-le un oraș mai răcoros, mai sănătos și mai prietenos cu mediul. Întregul proces de transformare devine astfel un pas spre un urbanism sustenabil și o reconectare a orașului cu natura sa, în timp ce viitorul pare mai verde și mai vibrant pentru București.
