Reducerea cheltuielilor în administrația publică, o măsură iarăși controversată
Proiectul de lege care preconizează reducerea cheltuielilor în administrația publică centrală și locală a fost supus dezbaterii publice de către Ministerul Dezvoltării, marți seara. Această inițiativă vizează o serie de modificări legislative, care includ reorganizarea instituțiilor, tăieri de posturi și ajustări ale impozitelor localităților, dar și amenzile rutiere.
Conform Ministerului Dezvoltării, legea propusă va conduce la o scădere de 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără a afecta salariile de bază. Un aspect semnificativ al acestui proiect este conținutul său economic: se estimează că România va economisi anual aproximativ 5,7 miliarde de lei, în contextul unei obligații de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031.
Măsuri radicale pentru o funcționare sustenabilă
Actul normativ prevede și limitarea mandatelor înalte ale funcționarilor publici. Aceștia vor putea fi reevaluați la fiecare trei ani, iar mandatul va putea fi prelungit o singură dată. Căutarea eficienței pare a fi un obiectiv principal, având în vedere că și numărul posturilor din cabinetul demnitarilor va suferi reduceri substanțiale. Astfel, cabinetul premierului va scădea de la 9 la 5 posturi.
„Este un pas important pentru creșterea transparenței și responsabilității în administrația publică”, a declarat un reprezentant al Ministerului Dezvoltării.
Un alt punct critic al proiectului se referă la amendarea contravențiilor rutiere. Cetățenii care dovedesc plata tuturor datoriilor către bugetul local vor putea, temporar, să-și recupereze dreptul de a conduce. În același timp, se vor adăuga penalizări pentru neplata amenzilor, ceea ce ar putea stimula o mai bună conformitate din partea șoferilor.
Controversele din jurul jocurilor de noroc și impozitelor
Pe lângă măsurile legislative menționate, proiectul abordează și reglementările privind jocurile de noroc. Operatorii acestor activități vor avea de acum înainte obligația de a solicita acordul primăriilor pentru desfășurarea activității. Fiecare localitate va putea stabili regulamentul propriu privind amplasarea sălilor de joc, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra economiei locale.
De asemenea, administrațiile locale vor beneficia de o majorare a impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație, cu scopul de a spori veniturile decât să se limiteze la cheltuieli. „Este esențial să găsim soluții pentru a controla și sancționa construcțiile ilegale”, a adăugat un expert în legislația locală.
Criticii acestui proiect argumentează că măsurile de austeritate ar putea afecta în mod disproporționat serviciile publice. Reprezentanții sindicatelor din administrația publică sunt sceptici cu privire la impactul real al acestor reduceri, temându-se că eficiența va avea de suferit.
De asemenea, există îngrijorări legate de execuția măsurilor de evaluare a performanței funcționarilor publici, având în vedere că acestea ar putea conduce la abuzuri sau la favoritisme.
În ansamblu, proiectul de lege promovat de Ministerul Dezvoltării promite să reconfigureze peisajul administrației publice din România, însă nu fără controverse. Deciziile luate în urma acestor dezbateri vor avea un impact durabil asupra modului în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului, iar viitoarele modificări legislative vor continua să fie atent monitorizate.
