Programul pilot de suport alimentar în școli din România, implementat între 2016 și 2023, necesită o reevaluare serioasă și o reformulare a obiectivelor sale. În cadrul unui raport elaborat de Banca Mondială, publicat recent pe site-ul Guvernului, experții relevă că inițiativa, deși a avut potențialul de a reduce inegalitățile sociale și de a sprijini elevii din medii defavorizate, a suferit anumite mutații și interpretări care pun sub semnul întrebării eficacitatea sa pe termen lung.
Muncă de corectare a obiectivelor programului
Unul dintre cele mai importante concluzii ale raportului vizează nevoia de o „revizuire aprofundată a obiectivelor” programului de suport alimentar. Chiar dacă scopul principal al inițiativei a fost de a asigura elevilor un plus de nutriție și de a combate abandonul școlar din cauza unor dificultăți financiare, modul în care s-a derulat și măsurile adoptate de-a lungul timpului au fost deseori incoerente. Experții subliniază că fără o strategie clară și adaptată nevoilor reale ale elevilor, proiectul riscă să nu atingă rezultatele scontate și să devină doar un ajutor temporar, mai degrabă decât o soluție pe termen lung.
„Este nevoie de o reevaluare serioasă a obiectivelor, pentru ca resursele să fie utilizate eficient și pentru a crește impactul asupra elevilor care au cu adevărat nevoie de sprijin”, precizează raportul Băncii Mondiale. În același timp, remarcă faptul că proiectul a fost, pe alocuri, fragmentat și lipsit de o monitorizare riguroasă, fapt ce a redus din potențialul său de a genera schimbări durabile.
Provocările implementării și rezultatele diferite de așteptări
În perioada de implementare, programul a fost afectat de mai mulți factori, precum insuficienta comunicare între autorități, dificultăți logistice și lipsa unor criterii clare de selecție a beneficiarilor. Astfel, rezultatele obținute nu au fost întotdeauna în concordanță cu obiectivele inițiale, iar elevii din zonele rurale sau din comunitățile defavorizate au beneficiat adesea de mai puține resurse decât cele planificate inițial.
Deși peste 1,3 milioane de elevi au fost incluși în program în ultimii ani, raportul semnalează că impactul asupra reducării absenteismului școlar sau îmbunătățirii rezultatelor școlare a fost, în anumite cazuri, modest. În plus, există semnale că anumite componente ale programului, în special cele legate de distribuirea alimentelor, nu au fost întotdeauna eficiente sau bine gestionate.
Perspective și recomandări pentru viitor
Experții Băncii Mondiale recomandă ca, pentru ca programul să își atingă adevăratul potențial, autoritățile să înceapă o serie de ajustări strategice. În primul rând, este esențială definirea clară a obiectivelor pe termen lung, adaptate realităților locale și nevoilor specifice ale elevilor. În acest sens, este nevoie de o evaluare permanentă a impactului și de o flexibilitate mai mare în adaptarea măsurilor.
De asemenea, raportul sugerează un efort mai mare de coordonare între diversele instituții implicate, o optimizare a distribuției alimentelor și o implicare mai accentuată a comunităților locale în procesul decizional. Într-un peisaj social în continuă schimbare, adaptarea și eficientizarea acestor programe devin condiții sine qua non pentru ca ele să fie cu adevărat de ajutor celor care au cea mai mare nevoie.
În cele din urmă, autoritățile române trebuie să țină cont de recomandările venite din partea experților internaționali pentru a transforma acest proiect pilot într-un instrument cu impact durabil, capabil să sprijine elevii vulnerabili pe termen lung și să contribuie la reducerea diferențelor sociale în spectrul educației. Într-un context al creșterii temperaturii sociale și al provocărilor economice, o astfel de reformulare devine vitală pentru viitorul sistemului educațional și pentru echitatea socială.
