Conform Edupedu.ro: Profesorii, cel mai dezavantajați în noua grilă de salarizare din sectorul public
Proiectul noii legi a salarizării din sectorul public, aflat în discuție, propune o formulă unică de calculare a salariilor de bază: coeficient de salarizare înmulțit cu o valoare de referință de 4.000 de lei. Grila se întinde de la coeficientul 1, echivalentul a 4.000 de lei, până la coeficientul 8, plafonul maxim. Analiza carierei didactice în raport cu alte domenii bugetare mari – sănătate, justiție, administrație publică și poliție – relevă un dezavantaj structural major pentru profesori.
Discrepanțe majore între cariere
Un profesor debutant cu studii medii pornește de la un coeficient de 1,77, în timp ce cel mai înalt grad didactic, cu peste 25 de ani vechime, atinge coeficientul 2,42. Această evoluție pe parcursul unei cariere de peste 25 de ani reprezintă o diferență de doar 0,65 pe scala coeficienților. Comparația cu celelalte domenii arată că polițiștii, funcționarii publici, medicii și magistrații ajung la coeficienți semnificativ mai mari.
Un ofițer de poliție ajunge la 2,73, un funcționar public la 2,74, un medic primar la 4, iar un judecător sau procuror stagiar pornește deja de la 2,76, ajungând la 5,50 pentru un judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta înseamnă că un judecător stagiar câștigă mai mult decât un profesor cu gradul didactic I, iar un medic primar are un coeficient aproape dublu față de vârful carierei didactice.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat că acest proiect „rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare” și că „erau niște echivalențe stabilite pe anumite funcții” care „au fost rupte în totalitate”. El a criticat comprimarea grilei de salarizare, susținând că diferențele mici între începutul și finalul unei cariere didactice descurajează progresul profesional și reprezintă „o bătaie de joc”.
Recomandările băncii mondiale, ignorate
Raporturile Băncii Mondiale, consultate pentru reforma salarizării, propuneau o structură cu 12 grade de salarizare. Gradul 9, destinat vârfurilor de carieră din domenii precum educația sau sănătatea, ar fi trebuit să acopere un interval de coeficienți între 4,5 și 5,99. Proiectul de lege actual oferă însă un coeficient maxim de 4 pentru vârful carierei din educație și sănătate, sub recomandările Băncii Mondiale și sub coeficientul unui judecător de la Înalta Curte. Compresia salarială generală, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, a fost stabilită la 1 la 8, mai mică decât varianta de 1 la 10 considerată de Banca Mondială un compromis acceptabil.
Blocaj politic și riscul pierderii fondurilor PNRR
La data de 26 august 2026, proiectul legii salarizării este de facto abandonat de partidele politice, liderii coaliției neajungând la un acord nici asupra conținutului legii, nici asupra asumării politice a adoptării ei în Parlament. Guvernul condus de Ilie Bolojan funcționează în regim de administrație curentă, fără posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau de a iniția noi proiecte de lege. Această situație complică îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării unitare, al cărui termen limită este 31 august 2026. Neîndeplinirea acestui jalon ar însemna pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat asupra riscurilor blocării legii, subliniind că aceasta ține de încrederea în România și de corectarea unor inechități importante. El a acuzat PSD pentru blocarea negocierilor.
Publicăm aici forma proiectului din 20 august, trimisă sindicatelor de către Guvern:
Sursa: Edupedu.ro
