Profesorii nu și-au primit încă prima de carieră didactică pentru anul 2025, iar întârzierea ridică semne de întrebare despre modul în care sunt gestionate drepturile financiare ale cadrelor didactice din România.
De mai bine de două luni, învățământul românesc se confruntă cu o problemă financiară majoră, fără un răspuns clar la întrebarea de bază: de ce încă nu au fost plătiți profesorii pentru prima de carieră aferentă anului 2025? Deși legislația prevede acordarea acestor beneficii, situația actuală sugerează un blocaj administrativ sau legislativ, ce împiedică profesioniștii din educație să primească sumele cuvenite. Potrivit unui răspuns recent al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), această întârziere se datorează necesității modificării Ordonanței de urgență nr. 58 din 2023, document care reglementează, printre altele, măsurile legate de finanțarea domeniului educației în contextul european.
Mecanismul legal fragil și lipsa clarității în proceduri
Ordonanța de urgență menționată, adoptată în 2023, avea rolul de a reglementa modul în care fondurile europene și naționale pot fi direcționate spre diferite componente ale sistemului educațional, inclusiv pentru stimulentele destinate profesorilor cu performanțe și cei aflați la început de carieră. Însă, modul în care aceste prevederi sunt implementate pare a fi vulnerabil, iar procesul de aprobare a modificărilor legislative relevante s-a dovedit a fi mai lent decât se anticipa.
Liderii sindicali, în special Adrian Voica, au subliniat de mai multe ori importanța soluționării rapide a acestei probleme. “Profesorii trebuie să beneficieze de drepturile lor conform Legii, nu să fie ținuți în suspans din cauza unor proceduri legislative. Este nevoie de clarificări și de intervenții rapide pentru a nu submina motivația și încrederea în sistem,” a declarat liderul sindical într-un recent comunicat.
Consecințele pentru profesori și sistemul educațional
Întârzierea plăților nu afectează doar veniturile personale ale profesorilor, ci și moralul și motivația cadrelor didactice. Într-un sistem în care salariile sunt deja percepute ca fiind sub nivelul performanței și omologate cu dificultate, orice eșec în respectarea angajamentelor financiare poate avea consecințe negative pe termen lung. Mulți dintre profesori, în special cei aflați la început de carieră, se confruntă cu incertitudini despre stabilitatea veniturilor, ceea ce poate duce la pierderea motivației și, implicit, la un impact negativ asupra calității predării.
Mai mult, această situație dezvăluie problemele structurale ale sistemului de salarizare și finanțare în învățământ, unde birocrația și lipsa coordonării între ministere pot crea blocaje care afectează direct beneficiarii finali: elevii și comunitățile locale.
Perspective și pași viitori
Autoritățile promisează că vor lua măsuri pentru rezolvarea situației, însă până în prezent, niciun termen concret nu a fost comunicat despre momentul în care profesorii vor putea primi aceste drepturi financiare. În contextul discuțiilor din cadrul guvernului, se discuta despre o posibilă amendare rapidă a Ordonanței nr. 58, pentru a evita alte întârzieri și a asigura continuitatea plăților.
În același timp, liderii sindicali continuă să solicite o transparență mai mare în procesul legislativ și o responsabilizare a instituțiilor implicate. Universitar și educator, trebuie să fie sigur că drepturile lor sunt respectate, pentru a putea dedica pe deplin misiunii lor: formarea și educarea unei generații competitive.
Pe măsură ce timpul trece, întrebarea rămâne deschisă: vor fi corectate rapid aceste blocaje legislative, sau sistemul va continua să își prezinte neajunsurile în fața profesorilor, punând în pericol stabilitatea și motivația celor ce formează coloana vertebrală a învățământului românesc? Răspunsul va veni în următoarele săptămâni, odată cu evoluția negocierilor și a modificărilor legislative promise.
