Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gill Julien Grigore Iacobici urmează să fie reaudiatiă în fața comisiei Ministerului Justiției, după ce au primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru candidaturile lor la funcțiile de procuror general, adjunct al șefului DNA și, respectiv, adjunct al șefului DIICOT. Procedura de reaudiere este obligatorie, urmând să fie analizate în continuare opiniile și argumentele aduse de candidați, înainte ca ministrul Justiției să decidă asupra măsurilor ulterioare. La final, însă, decizia va aparține președintelui României, Nicușor Dan, acesta având ultimul cuvânt în numirea noilor conducători ai parchetelor.
Primele audiții au început marți dimineață, cu intervenția Cristinei Chiriac, șefa DNA Iași și candidată pentru cea mai importantă funcție din Ministerul Public. Interviul se va desfășura în fața comisiei Ministerului Justiției, fiind estimat să durată în jur de două ore. Următoarea pe listă va fi Marinela Mincă, cu programarea începând de la ora 11.00, iar apoi Gill Julien Grigore Iacobici. Întrebările vor fi focalizate pe motivele pentru care Secția pentru procurori a CSM a refuzat inițial avizarea favorabilă, cele trei candidate fiind puse în discuție pentru lipsă de coerență managerială, ezitare sau cunoștințe insuficiente despre temele sensibile din justiție.
În cazul Cristinei Chiriac, criticile din partea CSM s-au axat pe lipsa de asumare și pe modul în care a gestionat episoadele din dosarul fostului episcop Corneliu Onilă. Procurorii din CSM au apreciat că lipsa unei clarificări concrete în timpul preliminar al anchetei și zădărnicirea investigărilor relevante au prejudiciat credibilitatea candidatului. În motivare s-a subliniat că procuroarea nu a dat dovadă de o cunoaștere clară a realităților din Ministerul Public, iar gestul de a nu face anumite precizări a fost interpretat ca o lipsă de asumare.
De asemenea, Marinela Mincă a fost criticată pentru ezitare în exprimare și pentru evitarea unui răspuns clar în privința deciziilor Curții Constituționale legate de prevederile privind prescripția răspunderii penale. Procurorii din CSM au menționat că ea a evitat să își exprime opinia și a declarat chiar că „opinia sa nu contează”, ceea ce ridică semne de întrebare în privința capacității de decizie și comunicare. De altfel, poziția sa a fost considerată insuficientă și pentru a aborda în mod concret și tranșant problemele majore ale sistemului de justiție.
Gill Julien Grigore Iacobici a fost criticat pentru lipsa de coerență managerială și pentru răspunsurile incomplete la întrebările legate de controversele în care a fost implicat. Procurorii din CSM au menționat că răspunsurile sale rămân la un nivel defensiv, iar percepția publică asupra credibilității sale poate fi afectată de modul în care și-a justificat legăturile cu dosare în care a fost implicat, precum și de primirea unor sume de bani în calitate de donații din partea familiei soacrei, un fost primar PSD.
În cazul lui Grigore Iacobici, motivarea avizului negativ a evidențiat și faptul că răspunsurile sale au demonstrat o lipsă de conștientizare asupra impactului percepției publice. Procurorii au criticat modul în care a gestionat situații controversate și au exprimat îndoieli în privința performanței sale manageriale și a stării de spirit în care ar putea conduce un departament atât de sensibil.
După această etapă, ministrul Justiției va avea sarcina de a decide dacă va merge mai departe cu propunerile sau va reveni asupra candidaturilor, retrăgându-le. În cazul retragerii, o nouă procedură de selectie va fi demarată în 60 de zile, iar președintele României poate refuza motivat numirea în funcție, dacă apreciază că candidatul nu îndeplinește standardele necesare. În maximum 60 de zile de la primirea propunerii, se va emite decretul de numire sau de refuz motivat, obligație de care trebuie să țină cont toate părțile implicate în această procedură.
