Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție suspecte, pe fondul unor acuzații de comandă politică
Acțiunile anticorupție declanșate brusc, țintind persoane, companii sau ONG-uri, fără un context anterior clar de încălcare a legii, ridică suspiciuni de artificialitate și motive politice, sugerează o analiză a contextului juridic și politic actual. Încă de la numirea Cristinei Chiriac în funcția de Procuror General, o numire puternic susținută de Nicușor Dan și despre care președintele României a declarat că a fost „foarte fericit” să o vadă candidând, au apărut semne de întrebare legate de imparțialitatea instituțiilor de profil.
La începutul lunii aprilie, președintele a semnat decretele de numire a procurorilor-șefi, inclusiv în cazuri unde CSM a emis avize negative. Într-o declarație amplă, Nicușor Dan a încercat să justifice aceste decizii, dar acestea au generat critici și suspiciuni. Ulterior acestor evenimente, s-a observat o activitate intensificată a Parchetului General, DNA și DIICOT, iar opinia publică a perceput o potențială servire a intereselor politice ale șefului statului, adâncind neîncrederea în actul de justiție.
Vânătoarea liderilor politici și noile ținte ale DNA
Se pare că, în colaborare cu PSD și cu magistrați considerați a fi sub influența judecătoarei Lia Savonea, sistemul judiciar a început să vizeze lideri ai PNL și USR. Această strategie ar viza, conform analiștilor, subminarea partidelor care au decis să nu mai formeze alianțe politice cu PSD după moțiunea de cenzură.
Ultima vizată de o acțiune DNA, condusă de procurori de la DNA Iași, instituție unde Cristina Chiriac a fost anterior șefă, este Cristina Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului. Presa ar fi primit astfel un nou subiect pentru a ataca guvernarea liberală. Trăilă este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”.
Investigația pare să vizeze faptul că Fănel Bogos, un milionar, ar fi avut acces la cabinetul lui Ilie Bolojan pentru a reclama neajunsuri legate de închiderea unor ferme de către Autoritatea Sanitar-Veterinară. Deși intervenția lui Bogos nu a avut impact asupra premierului, DNA ar fi profitat de ocazie pentru a exercita presiuni asupra PNL. Acest caz este prezentat ca fiind ultima dintr-o serie de investigații suspecte și decizii judiciare dubioase, operate la comandă politică.
Precedentul Nordis și investigațiile bazate pe apariții bruște
Un exemplu elocvent al acestui tip de intervenție este cazul Nordis, unde investigația procurorilor a început abia după ce un scandal național a fost declanșat de un documentar Recorder, în care sute de persoane acuzau firma de înșelăciune. Similar, în cazul lui Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, investigat de DNA la începutul anului 2024, acțiunile au venit în urma bogăției afișate și a numeroaselor articole de presă care detaliau fapte ce indicau încălcări repetate ale legii.
Situația lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care s-a confruntat cu tentative de înlăturare de la primărie prin intermediul procurorilor, judecătorilor, parlamentarilor PSD și AUR, precum și a judecătorilor CCR, subliniază, conform analizei, utilizarea sistemului juridic în scopuri politice. Acțiunile de acest tip ar fi menite să îl determine pe liderul USR să nu susțină un guvern condus de PSD.
Persoanele de bună-credință ar putea considera aceste cazuri drept coincidențe, dar logica inversă sugerează altceva. De regulă, investigațiile de corupție ample sunt declanșate în urma unor informații scoase la iveală, a unor evenimente șocante sau a unui ecou puternic în societate. Atunci când o acțiune anticorupție apare brusc, fără un astfel de context, ea pare artificială, pornită la ordin, cu scopuri politice sau influențată de grupuri de interese.
Procurorii din România, în ceea ce privește investigațiile de corupție, par să acționeze doar în două scenarii distincte: fie primesc ordine de la superiori, fie există o neliniște publică accentuată, generată de evenimente sau dezvăluiri media.
Acuzarea nevinovaților, o formă de corupție
Există o diferență notabilă între cazurile de corupție confirmate, precum cele legate de gestionarea resurselor publice sau averi nejustificate, și acuzațiile forțate aduse unor personalități precum Viorel Pașca, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Cristina Trăilă. În cazul acestora, lipsesc precedentele de fapte de corupție documentate și nu s-a format, în opinia publică, o imagine clară că ar fi profitat de pozițiile lor în mod ilicit.
Prin declarațiile sale publice recente, Nicușor Dan a reiterat mulțumirea față de activitatea procurorilor, consolidând impresia că acceptă acțiunile acestora. Risipirea resurselor publice și investigarea unor persoane nevinovate, doar pentru a răspunde unor comenzi politice, reprezintă, în sine, o formă de corupție, consideră analiștii.
Sursa: Spotmedia.ro
