Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu, în prim-planul juridic al autorităților
Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost trimis oficial în judecată pentru propagandă legionară, după ce procurorii au constatat că discursurile și acțiunile sale urmăreau să normalizeze ideologia fascistă și să revitalizeze memoria și figura mișcării legionare. Dosarul, consultat de Digi24, relevă o serie de declarații și gesturi ce pot fi interpretate ca promovare activă a ideologiei extremiste.
Spațiul public, scena discursurilor și simbolurilor legionarre
Procurorii evidențiază că, între 2020 și 2025, Georgescu a făcut mai multe apariții publice în care a reprodus nu doar cuvintele, ci și tonul, gesturile și chiar expresiile marilor lideri legionari, precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Unul dintre momentele cheie a fost discursul susținut în octombrie 2021 în Piața Universității, unde fostul candidat a reprodus comportamentul și tonul mareșalului Ion Antonescu, la comemorarea legionară din 6 octombrie 1940.
În cadrul acestor manifestări, Georgescu ar fi încercat să promoveze imaginea figurilor legionare, operând prin discursuri și gesturi ce par a fi imitate pentru a-și întări mesajul. Procurorii au urmărit minuțios modul prin care discursurile și expresiile folosite par a fi aliniate unei adevărate identități legionare, promovând teme precum naționalismul extremist și xenofobia.
Legătura cu simpatizanți și cercul apropiat
Dosarul indică o apropiere strânsă între Călin Georgescu și persoane cunoscute pentru preocupări antidemocratice și legate de mișcarea legionara. Procurorii invocă relația cu Marian Motocu, trimis la rândul său în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură. În telefonul lui Motocu, au fost descoperite videoclipuri și înregistrări în care Georgescu apare alături de acesta, inclusiv mesaje în care fostul candidat afirmă că „va avea locul lui” în planurile promovate de Motocu.
Anchetatorii susțin că, în cercul personal al lui Georgescu, se află indivizi cu prezență în multiple județe ale țării, unii dintre ei fosti militari, cu preocupări pentru mișcări extremiste. Procurorii subliniază că această apropiere părea să fie un indicator clar al sprijinului pentru o doctrină de extremă dreaptă, cu potențial de a degeneră în acte violente.
Acuzații de intenție de părăsire a țării pentru a evita urmărirea penală
O altă componentă a dosarului face referire la suspiciunea că Georgescu ar fi dorit să părăsească România pentru a scăpa de urmărirea penală. În iunie 2025, procurorii au solicitat autorizarea supravegherii fostului candidat, întrucât aveau indicii că acesta plănuia să părăsească țara în colaborare cu persoane apropiate, pentru a evada de la răspunderea penală.
Informațiile anchetatorilor indică faptul că Georgescu se întâlnea cu persoane de interes cu scopul de a stabili modalitatea de a ieși din România, iar la acea vreme depusesese și acte medicale pentru a-și justifica plecarea în Israel, pentru investigații medicale. În ciuda acestor semnale de alarmă, planurile sale de părăsire a țării nu s-au materializat, iar fostul candidat a revenit ulterior în atenția Justiției.
Reacția autorităților și următorii pași în proces
Dosarul în care Călin Georgescu este acuzat oficial pentru propagandă legionară continuă să se dezvolte. La următorul termen, programat pe 28 aprilie, instanța judecătorească va decide dacă va admite sau nu probele și argumentele prezentate de procurori. În cazul în care va fi găsit vinovat, Georgescu riscă pedepse conform legislației care interzice propagarea ideologiilor fasciste și legionare.
Reprezentanții autorităților subliniază importanța acestui caz ca semnal de avertizare pentru verificarea discursurilor publice și a posibilității ca extremismul ideologic să se răspândească în spațiul politic. În același timp, verdictul va fi urmărit cu atenție de întreaga opinie publică, întrucât cazul dezvăluie, încă o dată, riscurile pentru democrație dacă astfel de discursuri sunt tolerate sau justificate.
Cazul Călin Georgescu rămâne a fi un test pentru instituțiile statului în combaterea propagandei extremiste, iar decizia judecătorilor este așteptată cu interes de către toți cei interesați de direcția în care merge spațiul politic și social din România.
