România încheie 2025 cu mai puțin autostrăzi decât s-a sperat, dar aproape de ținta minimă promisă
Anul 2025 se apropie de final și, din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, nu aduce surprize pozitive pentru România. La capătul unui an în care au fost făcute eforturi semnificative pentru modernizarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, ținta propusă de autorități pare să fi fost atinsă doar parțial. Cu toate acestea, datele oficiale indică faptul că, în ciuda rezultatelor sub cele mai optimiste scenarii, ținta minimă de autostrăzi și drumuri expres considerate sigure pentru trafic a fost aproape de a fi îndeplinită.
Progresul în autostrăzi: un obiectiv dificil de realizat în timp util
În 2025, România a reușit să pună în trafic 146,3 kilometri de autostradă și drum expres, o realizare notabilă, dar cu toate acestea, mai puțin decât ținta stabilită anterior. Inițial, autoritățile estimaseră că aproximativ 158 de kilometri vor fi finalizați și disponibili pentru trafic până la finele anului. Diferența de aproape 12 kilometri poate părea mică, dar în contextul unei infrastructuri deficitare și al întârzierilor frecvente legate de licitații și probleme de finanțare, reprezintă totodată o dovadă a dificultăților întâmpinate în procesul de dezvoltare.
Din punct de vedere politic și logistic, construcția de autostrăzi în România a fost mereu o provocare. Birocrația, lipsa de fonduri și contestările legale au întârziat adesea proiecte strategice, iar aceste probleme s-au reflectat direct în rezultatele finale. Cu toate acestea, față de începutul anilor 2020, perioada 2023-2025 a adus semne de progres, deși mai lent decât s-ar fi dorit.
Contextul și provocările din spatele acestor cifre
Pentru mulți români, autostrăzile reprezintă nu doar un simbol al modernizării, ci și o necesitate pentru dezvoltarea economică și pentru creșterea nivelului de trai. Totuși, realitatea anului 2025 subliniază gravitatea problemelor din domeniu. Multe proiecte mari, precum autostrada A7 Ploiești-Sibiu sau segmentul A1 între Lugoj și Deva, sunt în continuare în diferite faze de implementare, unele blocate din motive tehnice sau financiare.
Analistii atrag atenția asupra necesității unor strategii solide pentru următorii ani, pentru a evita situațiile în care, din lipsă de timp și resurse, obiectivele devin din ce în ce mai îndepărtate. În același timp, autoritățile trebuie să gestioneze cu mai multă responsabilitate investițiile în infrastructura rutieră, pentru a nu se repeta scenariile amânărilor și problemelor birocratice.
Ce urmează pentru infrastructura rutieră?
Deși rezultatele din acest an nu pot fi considerate o victorie pentru infrastructura românească, ele indică totuși pași în direcția dorită. Oficialii promit continuarea proiectelor în 2026 și chiar în anii următori, dar presiunea politică și a publicului pentru finalizarea rapidă a autostrăzilor rămâne extrem de mare.
Perspectiva pentru următorii ani presupune o reevaluare a priorităților și, cel mai important, o mobilizare mai eficientă a resurselor. În condițiile în care traficul rutier în creștere solicită tot mai mult infrastructură modernizată, România trebuie să găsească soluții de a accelera ritmul de construcție și de a evita blocajele birocratice. Altfel, există riscul ca ținta minimă de autostrăzi și drumuri expres să fie, din nou, amânată sau ratată complet pe termen mediu și lung.
