O descoperire arheologică în centrul Chinei ar putea revoluționa perspectivele asupra evoluției tehnologice a hominizilor din Asia de Est. La prima vedere, ideea de „made in China” ne invoca, adesea, imagini cu gadgeturi și haine, dar cercetările recente indică faptul că această regiune avea, acum peste 160.000 de ani, capacitatea de a produce unelte sofisticate și bine gândite. O echipă de savanți a excavat la Xigou, în provincia Henan, artefacte din piatră datate între 160.000 și 72.000 de ani, care dovedesc faptul că primele comunități umane din zonă foloseau unelte cu structuri planificate, nu doar simple așchii de rocă.
### Tehnologie avansată cu sute de mii de ani în urmă
Cele mai importante descoperiri constau în artefacte realizate din cuarț și cuarțit, materiale recalcitrante la cioplire, ceea ce face și mai remarcabile formele și funcțiile lor. Studiile arată că multe dintre aceste unelte nu sunt doar piese rupte sau aruncate accidental, ci rezultate ale unui proces tehnologic complex. Unele artefacte par să fi fost fixate într-un mâner din lemn sau alt material organic, formând unelte compozite, ceea ce indică un nivel avansat de planificare și înțelegere.
Mai mult, dimensiunile acestor obiecte – adesea sub 50 de milimetri – și fragilitatea evidentă a fragmentelor indică faptul că aceste unelte erau produse cu scopul de a fi folosite repetat, dar și de a fi controlate cu precizie. Ulterior, aceste dispozitive erau folosite pentru prelucrarea plantelor sau lemnului, sugerând faptul că populațiile din acea vreme aveau abilități de a realiza activități complexe, de la confecționarea uneltelor până la procesarea materialelor vegetale.
### O perspectivă mai nuanțată asupra „întârzierii” din Asia
Timp de decenii, conceptul dominant asupra evoluției tehnologice în Asia este că, față de Africa și Europa, regiunea s-a aflat într-un stadiu de stagnare sau în urmă cu inovațiile, în special în perioada Pleistocenului mijlociu, între 300.000 și 50.000 de ani în urmă. Se considera că unelte complexe, care implică planificare avansată și tehnici de prelucrare specializate, au apărut mai devreme în vest.
Cazul de la Xigou schimbă această perspectivă, ilustrând că în Asia existau deja comunități capabile să adapteze și să rafineze tehnici. Descoperirea unuielte compozite – cu lamă prinsă de mâner – indică faptul că localnicii aveau o înțelegere profundă a materialelor și a modului de a lucra în mod inteligent cu rocile dure, chiar și în lipsa unor fosile umane concrete asociate artefactelor. Această tehnologie de vârf sugerează, de fapt, o reacție adaptativă și o avansare semnificativă în procesul evolutiv, nu o stagnare.
Unind analizele microscopice și urmele de uzură, cercetătorii au dedus că unele unelte au fost utilizate pentru prelucrarea materialelor vegetale – lemn, trestie sau alte materiale similare – ceea ce denotă un nivel de sofisticare în gestionarea resurselor naturale. Mai mult, aceste indicii de uzură arată că societățile locale aveau know-how în optimizarea unor procese repetitive și eficiente, de la tăiere, la fasonare sau chiar confecționare de instrumente mai complexe.
### Cine stă în spatele acestor descoperiri?
Întrebarea naturală care se ridică este cine producea aceste unelte. Lipsa fosilelor umane exacte în același strat arată că specia responsabilă nu poate fi identificată cu certitudine, dar ipotezele indică fie denisovanii, fie populațiile arhaice locale. Denisovanii, o ramură misteriosă a speciei umane, ar putea fi cei care au desăvârșit aceste tehnologii avansate, fiind mai remarcabile decât au fost considerați anterior.
Prezența și potențialul culturii lor tehnologice sugerează că inovațiile nu sunt exclusiv un atribut al Homo sapiens. În plus, datarea activităților din acea perioadă indică faptul că, în Asia, expectanțele și manifestările de planificare cognitive au fost, probabil, mult mai devreme decât se presupunea, apropiindu-se de cele din alte regiuni ale lumii.
Perspectivele viitoare vizează identificarea materialelor asociate, precum urme de adezivi, fibre sau alte elemente ce pot face legătura între unelte și hominizi. Astfel, cercetările continuă în speranța de a clarifica dacă aceste artefacte sunt un lightning bolt pentru o înțelegere mai largă a inovației umane în Asia sau dacă reprezintă un fenomen mai restrâns, al unor comunități în avans tehnologic.
Chiar dacă multe întrebări rămân deschise, această descoperire demonstrează clar că, în urmă cu sute de mii de ani, reclădim istoria a ceea ce înseamnă cu adevărat inovație, adaptare și avans tehnologic în cele mai diverse colțuri ale lumii.
