Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, își reafirmă poziția fermă în privința viitorului finanțării locale, afirmând că, în cazul în care proiectul de buget pentru anul 2026 va include propuneri de redistribuire a fondurilor, primarii din țară vor fi consultați și vor avea posibilitatea să solicite recuperarea anumitor venituri din taxe și impozite plătite de cetățeni către bugetul central. La nivel local, edilul buzoian estimează că această potențială realocare ar putea afecta bugetul orașului cu aproximativ 10 milioane de lei, sumă care, în opinia sa, trebuie să revină comunității locale pentru a susține dezvoltarea și serviciile publice.
O dispută între primari și ministerul finanțelor pe fondurile locale
Discuțiile despre modificările în alocarea fondurilor publice au revenit în prim-plan după ce Ministerul Finanțelor a lansat un proiect de buget pentru anul 2026, care prevede o serie de măsuri menite să optimizeze cheltuielile și să asigure stabilitatea financiară a statului. Însă, aceste inițiative au stârnit nemulțumirea primarilor, care consideră că reducerea fondurilor destinate administrațiilor locale ar afecta grav dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor către cetățeni.
Constantin Toma afirmă că “în situaţia în care primarii din ţară vor fi consultaţi cu privire la proiectul de buget pe anul 2026, va solicita ca sumele de bani plătite de cetăţeni din taxe şi impozite în plus să revină la bugetele locale”. Aceasta în condițiile în care, în ultimele trimestre, și în alte orașe din țară s-au mărit taxele locale pentru a acoperi deficitul bugetar, o măsură dificil de digerat pentru mulți cetățeni, mai ales în contextul creșterii costului vieții.
Impactul asupra bugetului local: un potențial de 10 milioane de lei pentru Buzău
La nivelul municipiului Buzău, această posibilă reducere a fondurilor ar putea însemna un deficit de până la 10 milioane de lei pe an, sumă esențială pentru buna funcționare a serviciilor publice, investițiile în infrastructură și proiectele sociale. Primarul Toma subliniază că “un astfel de cuantum afectează în mod direct posibilitatea orașului de a-și continua planurile de dezvoltare, mai ales în contexte precum modernizarea rețelelor de apă, asfaltări sau programe sociale.”
De asemenea, el adaugă că „oricare resursă care vine de la cetățeni trebuie să fie folosită pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale comunității locale”, și nu redistribuită centralizat fără consultare. În opinia sa, o astfel de decizie fără implicarea primarilor și a comunității ar risca să submineze eforturile autorităților locale de a asigura bunăstarea cetățenilor proprii.
Contextul politic și perspectivele următoarelor luni
Inițiativa guvernamentală a fost primită cu scepticism și îngrijorare de către reprezentanții administrației locale, care văd în aceasta o formă de centralizare excesivă și o potențială lovitură pentru autonomia financiară a orașelor și comunelor. În ultimele săptămâni, mai multe asociații ale primarilor au semnalat această problemă și au solicitat dialog deschis cu reprezentanții Ministerului Finanțelor pentru a găsi soluții echitabile.
Tensiunile sunt așteptate să continue, mai ales că, din partea Executivului, nu s-au anunțat modificări semnificative în privința proiectului de buget pentru următoarele luni. În același timp, primarii vor trebui să decidă dacă vor rămâne ferm pe poziții sau dacă vor accepta anumite ajustări, în schimbul garantării unor sume în vederea susținerii proiectelor locale.
Pentru Buzău, viitorul finanțării locale depinde în mare măsură de evoluțiile legislative și de deciziile adoptate în următoarea perioadă, dar și de capacitatea administrației locale de a negocia și de a demonstra impactul social și economic pe care îl au resursele în bugetul orașului. Într-un climat de dialog, se pregătesc, cel mai probabil, noi inițiative pentru a proteja interesul comunității și a asigura continuitatea proiectelor de dezvoltare locală.
