Comune la limita supraviețuirii: salariile funcționarilor depășesc veniturile locale
Una din trei localități din România se află într-o situație financiară alarmantă, cheltuind mai mult pe salariile angajaților decât încasează din impozite și taxe. Statisticile Ministerului Dezvoltării arată că în 1.104 din cele 3.182 de comune, bugetul alocat salariilor depășește veniturile, punându-le în imposibilitatea de a se autofinanța. Situația este cu atât mai gravă în localități mici, precum Mădârjac din județul Iași, unde primarul recunoaște că fără ajutor de la Guvern, comuna nu poate supraviețui.
Dilema angajărilor: necesitate versus sustenabilitate
În comuna Mădârjac, existând doar 13 angajați, bugetul este insuficient pentru a acoperi salariile acestora. Primarul Dan Ghebuță a declarat că „de unde să aduni veniturile? Întreb și eu, de unde să le adun?!” Acesta a subliniat că localitatea nu a înregistrat progrese semnificative în colectarea veniturilor, având în vedere nevoile diverse ale cetățenilor.
Analiza arată că, fără un sprijin consistent din partea Guvernului, comunele afectate se află la limita desființării. „Când se pune problema să trăim pe autofinanțare, clar, recunosc: noi trebuie să fim desființați”, a spus primarul, evidențiind presiunea financiară care apasă asupra autorităților locale.
Problema managementului local: angajări pe criterii nepotiste
În județul Gorj, Primăria Dănești se confruntă cu o situație similară; salariile nu sunt acoperite din fonduri proprii, iar localnicii acuză o gestionare defectuoasă a resurselor. O localnică a exprimat nemulțumirea față de angajările nepotrivite: „Toți își bagă toate neamurile. Păi ce fac, câte milioane iau și ce-ți fac în bătătură?” Aceasta reflectă o problemă cronică a administrației locale, unde mulți angajați nu contribuie activ la bunăstarea comunității.
Primarul Filip Silviu Aurelian a explicat că localitatea depinde de sprijinul de la Guvern și a alertat de situația critică: „Punem cheia pe ușă și plecăm acasă, n-avem ce face”. Măsuri de reformă sunt necesare, dar fără suportul necesar, comunitățile mici se văd constrânse să facă față unei crize financiare tot mai acute.
Un apel disperat pentru ajutoare guvernamentale
În județul Buzău, situația nu este cu mult diferită. Aici, aceleași reclamații despre fonduri insuficiente și management defectuos continuă să răsune. Locuitorii din Scorțoasa consideră că lipsa de transparență și ineficiența în utilizarea fondurilor publice contribuie la stagnarea dezvoltării locale. „Fără sprijin din afară, nu, o să fie greu să mai faci și administrare, și dezvoltare”, a spus primarul Vasile Săcuiu.
Întrebat despre direcțiile de acțiune, el a subliniat că „există și varianta: nu plătești un salariu, dar plătești un consultant”. Această frază reflectă dilema actuală în rândul primarilor: între a menține un aparat administrativ plin de angajați sau a aloca resursele în mod mai eficient pentru a asigura dezvoltarea comunității.
Luând în considerare toate aceste aspecte, devine evident că fără intervenția guvernului, multe comune din România riscă să se transforme în fantome ale unei administrații ineficiente. Situațiile de criză sunt în creștere, iar vocile localnicilor și ale aleșilor strigă după soluții rapide și eficace pentru a evita desființări și migrarea forțată a populației.
