Primăria Capitalei se reapucă de treabă la Herăstrău, după ani de promisiuni și dezvăluiri care au scos la iveală o serie de probleme necumulate în fondurile alocate pentru menținerea parcului. Într-un moment în care acuzațiile privind gestionarea defectuoasă a reparațiilor par să fie tot mai frecvente, edilul Ciprian Ciucu a anunțat recent că demarează noi lucrări de consolidare a malurilor lacului, confirmând astfel intenția de a da o perspectivă concretă unui parc simbol al Bucureștiului.
Semnarea autorizației de construire pentru stabilizarea malurilor Lacului Herăstrău reprezintă un pas decisiv în urma unor controverse care au luat amploare în ultimele luni. Criticile au fost alimentate de dezvăluirile potrivit cărora cheltuielile pentru reparațiile parcului au fost considerabil supradimensionate, iar rezultatele au fost departe de a fi satisfăcătoare. Noul proiect, însă, promite să ducă în sfârșit la punerea în siguranță a zonei, cu o mobilizare serioasă a fondurilor și o abordare tehnică mult mai riguroasă.
Primarul Ciprian Ciucu a transmis, într-un mesaj pe Facebook, că „am semnat astăzi Autorizația de Construire pentru punerea în siguranță a malurilor Lacului Herăstrău. Mă aștept ca lucrările să înceapă în această primăvară.” El a explicat că, pe termen scurt, se va lucra la consolidarea malurilor, dar și la elaborarea unei strategii de reamenajare a parcului, proiect care va fi realizat ulterior. În plan sunt alei noi, piste de biciclete separate și tot ceea ce trebuie pentru a readuce Herăstrăul la rangul de parc monumental, demn să fie vizitat și apreciat de bucureșteni.
Deși anunțul actual pare a fi una dintre cele mai clare și concrete inițiative din ultima vreme, intenția de a reforma complet parcul nu este nouă. În urmă cu aproape șase luni, un fost viceprimar, Stelian Bujduveanu, tot din partea liberală, vorbea despre o reacție similară. În septembrie 2025, acesta a declarat că „în toamnă reparăm tot parcul. Facem Herăstrăul țiplă”, referindu-se la consolidarea malurilor, reabilitarea aleilor și modernizarea iluminatului, toate având ca scop îmbunătățirea experienței bucureștenilor și a turiștilor.
Însă, realitatea a fost mult mai diferită de ceea ce s-a promis în perioada electorală. Până în prezent, veștile despre intervenții majore s-au limitat la lucrări punctuale, în zone vizibile sau accesibile, precum cele dinspre Piața Charles de Gaulle sau pe Insula Trandafirilor, după cum a dezvăluit un articol anterior. Contractul derulat nu acoperă întregul parc, ci doar anumite sectoare, fiind nevoie de o analiză tehnică detaliată pentru a evalua întreaga infrastructură și a înțelege dacă și cum poate fi făcută o reamenajare completă.
De altfel, compania responsabilă de întreținerea parcului subliniază că o intervenție generală nu poate fi făcută fără această analiză. Este un pas indispensabil pentru a evita lucrări de mântuială și pentru a putea aborda cu adevărat problema în profunzime.
Perspectiva se schimbă și odată cu anunțul fostului primar general Nicușor Dan, care a pledat pentru consolidarea malurilor încă din octombrie 2024. La acea vreme, el estima costuri de aproximativ 60 milioane de euro pentru un proiect care urma să dureze doi ani. Însă, chiar dacă aceste planuri au fost promovate cu mult entuziasm, în realitate, chiar și după aproape un an, începutul lucrărilor a fost amânat, iar în ultimul timp s-a produs doar o reparație punctuală.
Intențiile guvernamentale de a redresa lacul și malurile sale, astfel, au trecut printr-o serie de promisiuni și schimbări de plan, însă totodată au rămas în suspensie, așteptând implementarea concretă. Pentru bucureșteni, următorul pas va fi verificarea dacă noile inițiative ale primăriei vor duce la o schimbare durabilă, nu doar la intervenții temporare sau aparente.
În vreme ce lucrările despre care s-a discutat sunt încă în faza de formalizare, administrația orașului pare determinată să arate că, cel puțin pe hârtie, își asumă responsabilitatea pentru reabilitarea unui simbol al Bucureștiului. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, aceste promisiuni vor fi transformate în acțiuni concrete și dacă, după atâtea tentative, parcursul de renaștere a Herăstrăului va reuși să surprindă bucureștenii cu rezultate vizibile și durabile.
