Primăria Sectorului 3 reconsideră proiectele de supraînălțare a trecerilor de pietoni: de la planuri ample la reducere drastică
Decizia edililor sectorului 3 din București de a ajusta planurile pentru infrastructura pietonală a stârnit recent controverse și întrebări despre transparență și prioritate în investiții. La aproape un an de la adoptarea unui pachet vast de hotărâri prin care se prevedea supraînălțarea a peste 1.700 de treceri de pietoni, oficialii locali par să își fi schimbat complet abordarea. În luna ianuarie 2026, consilierii urmează să voteze un proiect care abrogă toate hotărârile anterioare, înlocuindu-le cu un plan mult mai restrâns: doar 735 de intersecții și treceri de pietoni urmează să fie supraînălțate.
De la extindere masivă la reducere radicală
În februarie 2025, consilierii locali aprobaseră proiecte pentru aproape 1.774 de treceri și intersecții, acoperind aproape întreaga zonă a sectorului, în cadrul unei inițiative considerate ambițioase, dar lipsite de claritate în privința surselor de finanțare. Edilii intenționau să contracteze servicii de proiectare pentru toate aceste obiective, neavând asigurată însă o finanțare concretă, mizând inclusiv pe o supracontractare de 200% pentru a acoperi eventuale costuri suplimentare.
Astfel de investiții aveau ca scop acordarea unei noi fațe infrastructurii pietonale, cu un buget total estimat la circa 65 milioane de euro, după un calcul făcut atunci. Însă, odată cu retragerea din proiect a celor 1.000 și ceva de obiective și reducerea drastică a numărului trecerilor vizate, bugetul estimat s-a majorat până la aproximativ 85 de milioane de euro, TVA inclus. În ciuda reducerii suprafeței de intervenție, costurile crescuseră, generând întrebări cu privire la eficiența și raționamentul din spatele acestor decizii.
Motivarea schimbărilor—lipsă de explicații concrete
Primăria Sectorului 3 argumentează necesitatea acestei restructurări prin „argumente stringente de natură financiară, administrativă și strategică”. Totuși, specificul acestor motive rămâne vag, administrația evitând să detalieze motivele pentru care a renunțat la planurile inițiale. În plus, procesul decizional pare să fie unul inedit: pentru a obține finanțarea europeană de circa 31,2 milioane de euro, iar pentru a fi eligibilă, pentru proiectul de supraînălțare a trecerilor de pietoni, autoritatea trebuie să reducă numărul proiectelor pentru a ajunge la cel puțin 500.000 de euro, respectând astfel cerințele ghidurilor de finanțare. În plus, proiectul ar trebui să rămână în „rezervă” până la identificarea unor surse suplimentare de finanțare.
Pentru acest nou plan, Consiliul Local va trebui să voteze abrogarea hotărârilor anterioare, o mișcare care a ridicat suspiciuni și critici din partea societății civile și a unor auditori independenți, care consideră că în spatele acestei restructurări stă o lipsă de transparență și o schimbare bruscă a priorităților.
Atacuri și refuzuri din partea Primarului Negoiță
Departe de a fi favorizat această schimbare, primarul Robert Negoiță a refuzat orice explicație oficială privind reducerea planurilor. În discuțiile purtate cu presa, edilul a fost categoric, acuzând jurnaliștii de „rea intenție” și neavând disponibilitatea de a comenta asupra acestei decizii sau asupra motivelor din spatele acesteia.
„Nu mă interesează să vă dau declarații, că sunteți rău intenționați și nu faceți jurnalism, faceți partizanat, faceți altceva”, a declarat Negoiță, închizând telefonul înainte ca întrebările să primească răspunsuri concrete. Această atitudine a generat critici din partea opiniei publice și a specialiștilor în domeniu, care consideră că transparența și explicațiile oficiale sunt esențiale pentru înțelesul real al acestor schimbări.
Pe măsură ce termenul de vot apropiat devine tot mai aproape, rămâne de urmărit dacă proiectul de aliniere a planurilor de infrastructură pietonală va fi aprobat sau dacă va deschide o nouă etapă de discuții despre modul în care administrația locală gestionează resursele și prioritățile bugetare. Într-un context în care siguranța pietonală trebuie să rămână o preocupare prioritară, aceste decizii trebuie să fie clare și motivate, pentru a evita ca investițiile realizate să nu continue să fie doar proiecte în dezbatere, ci realități care să aducă beneficii concrete bucureștenilor.
