Primăria comunei Grădiștea din județul Ilfov devine prima instituție locală din regiune care recunoaște indirect problemele grave din adăpostul pentru animale din Vrancea, cunoscut sub numele de „Iadul câinilor” de la „Arca lui Noe”. În timp ce scandalul legat de gestionarea animalelor fără stăpân în România ajunge pe primele pagini, autoritățile locale din Ilfov dau semne clare de refuz față de metodele brutale și ilegale practicate în aceste centre.
Reacția primăriei din Grădiștea vine după o serie de imagini și informații publicate recent, care au dezvăluit tratamente inumane aplicate câinilor capturați în adăpostul din Vrancea, controlat de firma Vetmedan SRL. În răspunsurile oficiale, reprezentanții administrației locale au afirmat că firmele care operează în acest domeniu acționează în afara cadrului legal, făcând referire directă la imagini ce contravin flagrant Legii 205/2004 privind protecția animalelor.
Primăria din Grădiștea a precizat că gestionează situația intern, fără a cheltui fonduri publice pentru eutanasiere, promovând în schimb sterilizarea în masă, considerată cea mai eficientă soluție pe termen lung. În cazurile de urgență, pentru siguranța cetățenilor, autoritatea colaborează cu organizații neguvernamentale, evitând astfel practicile și costurile firmelor de ecarisaj. Această poziție diferă radical de cele promovate anterior de alte primării din județ, precum Dascălu, care a avut încheiat un contract de cinci ani cu adăpostul din Vrancea și care a fost finanțat cu sume uriașe din bugetul local pentru gestionarea câinilor.
Imaginile difuzate recent au declanșat controale și anchete penale împotriva firmei Vetmedan SRL, acuzată de abuz și schingiuire, iar activitatea adăpostului a fost suspendată temporar de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din Vrancea. Medicul veterinar Lazăr Daniel, patronul companiei, neagă acuzațiile și susține că pozele au fost obținute ilegal, calificând relatările presei drept „minciuni”. În același timp, firma raportase venituri de aproape un milion de euro în 2024 și un profit de 400.000 de euro, încasând în medie aproape 2.000 de lei pentru fiecare câine gestionat.
Reacția oficială a autorităților locale din Vrancea, însă, nu a fost suficient de prompt pentru a opri controalele și anchetele în curs, iar organizațiile pentru protecția animalelor acuză complicitate din partea autorităților județene din Vrancea, care au blocat inițial accesul voluntarilor în adăpost. În plus, cazul ridică semne de întrebare cu privire la cheltuielile uriașe din bugetele locale ale Ilfovului pentru gestionarea acestor centre, în condițiile în care controalele au evidențiat nereguli grave și chiar crime împotriva animalelor.
Un răspuns la amploarea acestei crize vine din partea Consiliului Județean Ilfov, care a promis construcția unui adăpost propriu, menit să centralizeze gestionarea câinilor fără stăpân din întreg județul, eliminând astfel dependența de operatori privați suspectați de practici ilegale. Conform oficialilor, noul centru de adopții va fi funcțional în această primăvară, fiind deja în curs de amenajare și dotare. Aceasta reprezintă o schimbare esențială, un pas către o gestionare mai umană și transparentă a câinilor abandonați, care până acum au fost adesea victime ale intereselor financiare.
Între timp, problemele din Vrancea continuă să atragă atenția, investigativele relevând un mecanism sofisticat de fraudare a banului public. În centru se află firma Vetmedan SRL, care a încheiat contracte cu mai mult de o sută de primării din țară, deși activitatea sa a fost deja suspendată în urma descoperirilor privind tratamentele brutale aplicate animalelor. Deși autoritățile din Vrancea susțin că anchetele continuă, realitatea permanenței unor contracte și lipsa unui control riguros lasă loc de întrebări legate de modul în care au fost gestionate fondurile publice.
Cazul adăpostului din Vrancea, denumit pe larg „Iadul câinilor”, pune din nou în lumină criza sistemică a gestionării animalelor fără stăpân în România. În timp ce autoritățile promit reforme și construcția unor centre moderne, rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor putea contracara flagelul cruzimii și abuzurilor, devenind un exemplu de bună practică și responsabilizare pentru toate județele țării. Până atunci, poveștile celor poneiți în abandon și imaginile zguduitoare continuă să trezească conștiința publicului și să alimenteze dezbaterile despre drepturile animalelor.
