Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, face un apel urgent la guvern pentru adoptarea legii bugetului de stat, avertizând că fără aceasta, Municipiul București se află în pericol de a intra în incapacitate de plată. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, edilul a subliniat gravitatea situației financiare a primăriei, accentuând că, indiferent de eforturile depuse, toate fondurile disponibilizate par să se consumed pe plata datoriilor, fără a mai fi suficienți bani pentru funcționarea zilnică a orașului.
Pericolul unui blocaj financiar iminent și obligațiunile emise cu decades în urmă
Situația actuală este cu atât mai critică cu cât, în primăvară, Primăria Capitalei va trebui să facă față unui vârf de plăți generate de obligațiuni financiare emise în urmă cu peste 20 de ani, care nu mai pot fi refinanțate. Aceste plăți, ce depășesc deja capacitatea de gestionare a bugetului local, riscă să pună în pericol stabilitatea financiară a Capitalei.
Ciprian Ciucu subliniază, astfel, necesitatea urgentă a adoptării legii bugetului, sugerând că întârzierea acesteia poate avea consecințe grave, precum blocaje administrative și incapacitatea de a onora salariile și alte cheltuieli esențiale, punând în pericol serviciile publice din oraș.
Bucureștiul, pilon de finanțare națională și victime ale reducerilor de fonduri
Primarul a respins criticile care spun că Bucureștiul ar beneficia de resurse disproporționate în detrimentul altor zone ale țării. El susține contrariul: capitala contribuie semnificativ la bugetul național, generând aproximativ 35-40% din veniturile totale din taxe și impozite colectate în România. În ultimii doi ani, însă, fondurile alocate Bucureștiului au fost drastic reduse pentru a acoperi deficitul bugetar al statului, ceea ce a adus un blocaj de finanțare pentru diverse proiecte și investiții.
Această realitate se traduce în pierderi uriașe pentru primărie. În 2024 și 2025, edilii estimează că au fost retrase peste 3,5 miliarde de lei din bugetul Bucureștiului, o sumă similară fiind tăiată și de la nivelul primăriilor de sector. În total, deficitul de finanțare pentru capitală se apropie de 7 miliarde de lei, ceea ce periclitează bunul mers al orașului și, implicit, calitatea serviciilor publice.
Criza decizională și blocajul administrativ: o problemă de natură politică
Cea mai mare problemă, însă, o reprezintă blocajul din Consiliul General al Municipiului București, unde lipsa cvorumului face imposibilă convocarea ședințelor esențiale. Ciprian Ciucu acuză reprezentanții PSD că nu se prezintă la întâlniri, refuzând în mod sistematic să voteze proiectele necesare pentru echilibrarea bugetului și pentru implementarea unor reforme administrative vitale pentru oraș.
„Este a treia oară consecutiv când PSD nu se prezintă la ședințe. Nu putem lucra pentru a pune la punct problemele orașului”, a declarat primarul, subliniind că lipsa de cooperare are consecințe directe asupra bunului mers al administrației.
Planuri de creștere a veniturilor și riscul unor măsuri temporare
Printre măsurile pe care intenționează să le promoveze în următoarea perioadă se numără și majorarea chiriilor pentru locuințele administrate de AFI, unde tarifele actuale sunt considerabil sub valorile de piață. În anumite cazuri, chiria pentru o garsonieră abia ajunge la 46 de lei pe lună, iar pentru apartamente cu trei camere, în jur de 170 lei, ceea ce nu acoperă nici măcar costurile de întreținere.
Edilul estimează că această ajustare ar putea aduce la buget peste 500 de milioane de lei, contribuind la stabilizarea finanțelor locale. Cu toate acestea, aceste măsuri sunt amenințate de lipsa consensului din partea consilierilor și, în special, de blocajul din cadrul Consiliului General, ceea ce îngreunează adoptarea oricărui proiect de creștere a veniturilor.
În ultimele zile, Ciprian Ciucu a făcut un apel ferm atât la Parlament, cât și la colegii săi din consiliu, pentru a debloca situația. În lipsa unor măsuri imediate, perspectiva unei crize financiare majore devine tot mai reală, iar consecințele pentru bucureșteni — de la slăbirea serviciilor publice, la întârzierea proiectelor de infrastructură — sunt departe de a fi excluse. Răbdarea edililor și a oficialilor este pe cale să se epuizeze, iar responsabilitatea de a ieși din această criză revine celor care trebuie să adopte urgent bugetul și să restarteze procesul decizional.
