Primăria București poate ajunge în faliment dacă Guvernul redistribuie fonduri sectoarelor, avertizează Ciucu

Primăria Capitalei pare să se îndrepte spre o situație de colaps financiar, dacă actualele probleme de finanțare nu vor fi rezolvate prin schimbări structurale. În ultimele zile, primarul general Ciprian Ciucu a făcut un apel vehement către guvern și coaliția de la putere, avertizând că dacă împărțirea bugetului nu va fi ajustată, instituția va ajunge să nu mai poată funcționa. Situația devine cu atât mai dramatică cu cât, potrivit edilului, Bucureștiul nu are în acest moment resurse pentru a susține cheltuielile de bază, iar datoriile acumulate și subvențiile ale căror costuri se multiplică pun în pericol funcționarea orașului.

### Bugetul mic și cheltuielile imposibile

Ciucu a explicat că, pentru primele luni ale anului, Primăria a primit doar o fracțiune din banii necesari, sub forma unei acoperiri provizorii, echivalent cu doar un sfert din sumele de anul trecut. La începutul anului, Bucureștiul a primit pentru cheltuieli doar 317 milioane de lei, comparativ cu 358 milioane în ianuarie 2022, sau chiar aproape 550 milioane în 2024. Ceea ce înseamnă că orașul are dificultăți reale în acoperirea costurilor de funcționare, iar situația se agravează cu fiecare lună, dacă fondurile nu vor fi suplimentate.

Primarul a detaliat modul în care aceste fonduri sunt deja epuizate, iar o mare parte din sumă merge către plata salariilor angajaților proprii, companiilor aflate sub controlul Primăriei, ratele la datorii vechi sau litigii și alte cheltuieli urgente. Dintre cele 317 milioane de lei, un sfert se îndreaptă către salarii, restul fiind alocate pentru acoperirea unor datorii istorice, plăți către STB, subvenții pentru transportul din Ilfov, achitări pentru Termoenergetica și ajutoare sociale pentru copiii cu dizabilități. Primarul subliniază cu amărăciune că aceste sume se vor evaporă rapid, lăsând orașul în imposibilitatea de a-și acoperi chiar și cheltuielile de bază.

### Datoria acumulată și riscul falimentului

Situația devine critică în contextul în care datoria publică a Bucureștiului depășește deja 700 de milioane de lei, iar Primăria trebuie să plătească lunar peste 163 milioane de lei doar pentru serviciul datoriei față de Societatea de Transport București (STB). În plus, alte credite și dobânzi acumulate în timp au făcut ca presiunea asupra bugetului să fie tot mai mare, iar dacă nu se va interveni cu reforme majore, situația poate degenera într-un faliment local.

Primarul susține că pe termen mediu și lung, gestionarea orașului necesită reforme serioase, restructurări și o reevaluare fundamentală a modului în care fondurile sunt distribuite și utilizate. El a precizat că, dacă până acum Primăria a fost, practic, o simplă intermediar între bani și cheltuieli, viitorul implică o sistematizare mai clară a responsabilităților, precum și o repartizare a finanțelor în funcție de aceste responsabilități, ca mod de a evita colapsul fiscal.

### Dialog politic și apeluri la responsabilitate

Primarul a făcut apel și la liderii partidelor din coaliție, dar și la eventuale parteneriate politice, insistând asupra necesității unor măsuri concrete pentru a preveni un deznodământ catastrofal. În plus, el a subliniat importanța aplicării principiilor referendumului inițiat anterior de Nicușor Dan, care vizează o redistribuire echilibrată a fondurilor și o responsabilizare mai mare a administrației locale față de bugetul orașului. În opinia lui Ciucu, dacă aceste măsuri nu vor fi adoptate, Bucureștiul riscă să rămână fără resurse pentru a-și administra serviciile de bază, precum transport, încălzire sau gestionarea deșeurilor.

Pe termen scurt, edilul anunță că va prezenta un pachet de reforme în martie, dar crede că fără o deviere de la actuala politică de finanțare, situația nu se va îmbunătăți. El avertizează că, dacă Guvernul nu va modifica modul în care împart fondurile pentru Primăria Capitalei, riscul de faliment va deveni o realitate. În aceste condiții, singura soluție pentru a salva capitala devine o reformă structurală de amploare, care să permită orașului să funcționeze independent, responsabil și durabil în următorii ani.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu