Prețurile petrolului ating cele mai înalte nivele din ultimele patru luni, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscului de perturbare a aprovizionării
Prețul țițeiului de referință european, Brent-ul, a atins vineri cel mai ridicat nivel din iulie, în apropierea a 73 de dolari pe baril, revenind pe o pantă ascendentă după o serie de câteva săptămâni de fluctuații. Motivele din spatele acestei creșteri se regăsesc în acțiunea crescândă a temerilor legate de stabilitatea mai multor rute de tranzit și de posibilitatea unor atacuri militare în regiune, dar și în anxietatea legată de închiderea Strâmtorii Hormuz, o legătură crucială pentru aprovizionarea globală cu petrol.
Riscul unei perturbări a fluxurilor petroliere în zona vitală a Orientului Mijlociu
Peste 20% din petrolul mondial tranzitează prin Strâmtoarea Hormuz, un punct nevralgic al geopolitical-ului regional. În ultimele zile, numeroase companii petroliere și operatori de transport marin au decis suspendarea temporară a expedierilor de țiței, gaze naturale lichefiate și combustibili, după ce Teheranul a avertizat navele străine să nu traverseze această strâmtoare. Decizia vine pe fondul tensiunilor în creștere dintre Iran și Statele Unite, ceea ce a alimentat temeri că orice incident în această zonă ar putea bloca un flux atât de vital pentru economia globală.
„Deși atacurile militare în sine susțin prețurile la petrol, factorul cheie aici este închiderea Strâmtorii Hormuz,” a explicat Ajay Parmar, director pentru energie și rafinare la ICIS. La nivel global, perturbarea fluxurilor prin această rută ar putea însemna o pierdere de până la 10 milioane de barili pe zi, chiar și după încercări de redistribuire a volumelor prin alte infrastructuri precum conductele către Arabia Saudită sau Abu Dhabi.
Impactul geopolitic asupra prețurilor și reacția pieței
Pe fondul tensiunilor actuale, analiștii anticipează o posibilă escaladare a prețurilor. Ajay Parmar estimează că, după închiderea săptămânii, prețul petrolului ar putea fi cu mult aproape de 100 de dolari pe baril, sau chiar să-l depășească dacă persistă riscul de blocaj prelungit. În plus, liderii din regiune, inclusiv Iranul, au avertizat că un conflict armat cu Washingtonul ar putea face ca prețurile să depășească cu mult pragul psihologic de 100 de dolari pe baril.
Analiștii de la RBC au o perspectivă mai rezervată, anticipând că prețurile vor rămâne peste 90 de dolari pe baril pe termen scurt, dar fără a depăși immediate pragul menționat. În context, grupul OPEC+ a decis recent să mărească producția cu aproximativ 206.000 de barili pe zi, o creștere moderată de aproape zero, menită să stabilizeze piața în fața fluctuațiilor generate de riscurile geopolitice și de speculațiile legate de eventuale întreruperi.
Posibile alternative și perspective economice
Deși există infrastructuri alternative care pot fi folosite pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, impactul net asupra aprovizionării rămâne unul considerabil. Economiștii estimează că, în condițiile în care fluxurile prin această zonă se vor opri temporar, aprovizionarea globală cu petrol ar putea scădea cu până la 8-10 milioane de barili pe zi, ceea ce ar duce inevitabil la o creștere de prețuri.
Rystad Energy anticipă o creștere a prețurilor cu aproximativ 20 de dolari, ajungând la în jur de 92 de dolari pe baril odată ce tranzacțiile vor fi reluate. Totodată, un posibil redresament rapid al pieței după eventuale întreruperi depinde în mare măsură de evoluțiile geopolitice din regiune, dar și de capacitatea țărilor producătoare de a compensa scăderea fluxurilor.
Pe termen mediu, în condițiile în care tensiunile persistă sau se escaladează, specialiștii nu exclud scenariul în care prețurile la petrol vor continua să crească, afectând inflația și costurile de energie la nivel global. În plus, economia mondială, deja fragilă, rămâne vulnerabilă în fața oricăror noi perturbări în aprovizionare, iar piețele financiare vor fi cu ochii pe fiecare evoluție în zona Orientului Mijlociu.
