Prețurile petrolului au depășit, din nou, pragul de 100 de dolari pe baril, marcând o escaladare semnificativă în urma unor evenimente recente din Orientul Mijlociu. Criza energetică se intensifică pe măsură ce principalele state producătoare își reduc disponibilitatea de a livra petrol, după ce Canalul Straitul Hormuz a fost închis temporar din cauza conflictului dintre Iran și Statele Unite. În urma acestei situații, cotațiile brunetului au crescut considerabil, iar inflația globală riscă să se accelereze, afectând economia mondială.
Creșteri spectaculoase ale prețurilor și reacția pieței
Luni dimineața, prețurile internaționale ale petrolului au urcat cu peste 15%, cu West Texas Intermediate (WTI) ajungând la 106,22 de dolari pe baril, iar Brent, referința globală, atingând aproape 107 dolari. Aceasta este cea mai mare creștere de la începutul anului și, totodată, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de la criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
În timpul zilei de duminică, prețurile au crescut vertiginos, înregistrând o urcare de peste 35% pentru petrolul american în ultimele șapte zile, o cifră dificil de egalat în istoria burselor de profil, datând din 1983. O creștere rapidă care a speriat piețele și a alimentat temerile unui impact major asupra inflației globale și asupra costurilor de transport.
Reacția autorităților și a persoanelor influente
Reacția oficială a fost rapidă și concisă: unii lideri politici au fost mai sceptici, alții, precum fostul președinte Donald Trump, au făcut comentarii calibrate. Trump a afirmat pe rețeaua Truth Social că majorarea costurilor la combustibili era un „preț mic de plătit” pentru distrugerea amenințării nucleare a Iranului, adăugând că „doar proștii ar putea gândi diferit”. O declarație care reflectă, într-un mod clar, perspectivele divergent ale actorilor politici asupra crizei energetice.
De altă parte, statele din Golf, precum Kuweitul și Emiratele Arabe Unite, încearcă să gestioneze situația cu măsuri preventive. Kuwait a anunțat, sâmbătă, reduceri obligatorii de producție și rafinare, invocând „profunde îngrijorări legate de securitatea navigației” pe Canalul Hormuz, unde traficul a fost aproape complet blocat. Oficialii de la Kuweitul nu au indicat, însă, proporțiile exacte ale acestor reduceri.
Iraq, al doilea producător OPEC, a anunțat că producția sa din cele trei mari zăcăminte din sud a scăzut cu 70%, la circa 1,3 milioane de barili pe zi. Înainte de conflict, aceste zăcăminte produceau 4,3 milioane de barili zilnic. Absența acelor cantități majore de petrol din piață a tensionat și mai mult situația, determinând creșterea prețurilor.
UAE gestionează, de asemenea, producția offshore pentru a controla nivelurile de stocuri, în timp ce pe uscat activitatea normală continuă. Îngrijorarea legată de stocuri a crescut, având în vedere că probabilitatea ca Iranul să lanseze atacuri asupra convoaielor comerciale din Strâmtoare determină tankerii să evite zona, pentru a nu se expune riscurilor.
Tensiuni militare și perspective de debloche
Deși oficialii SUA susțin că traficul prin Strâmtoare va fi reluat în curând, anumite surse din rândul experților militari avertizează că, în realitate, călătoriile maritime pot fi suspendate pentru mai multe săptămâni. Chris Wright, secretar de energie american, a declarat că „cel mai rău scenariu ar însemna câteva săptămâni până la normalizarea traficului”.
Pe fondul acestor tensiuni, Irakul a raportat o colapsare a producției de petrol la niveluri de 70% din capacitatea normală, în timp ce Iranul pare să introducă măsuri de consolidare a poziției sale militare. În spatele acestor evenimente, se află în continuare o strategie de intimidare, dar și un efort de a controla fluxurile de petrol și de a impacta decisiv economia globală.
Posibilitatea ca noua criză energetică să determine creșteri ale prețurilor la combustibili și inflație în lanț persistă, având potențialul de a destabiliza piețele într-un moment deja fragil. În timp, evoluția conflictului și măsurile politice adoptate vor dovedi dacă această escaladare va evita o criză de proporții sau va deveni un nou punct de cotitură pentru economia mondială.
