Ilie Bolojan, președintele PNL, a încercat în echinocțiul februarie să aplice o remaniere drastică în structura organizației din Capitală. Bătălia pentru controlul filialei București a fost însă o lovitură ratată, iar intențiile sale de a demite conducătorii filialelor din sectoarele 2, 3, 4 și 5, precum și din alte zone ale țării, au devenit un subiect tensionat în interiorul partidului. Cu toate acestea, efortul său de a forța schimbări nu a fost oficializat nici până în prezent, iar reacțiile din rândul liberaleilor continuă să fie împărțite.
### Încercarea de reformare a organizației și rezistența veteranilor
În cadrul ședinței Biroului Național Permanent din 2 februarie, Bolojan și-a fundamentat demersul pe o regulă aprobată la congresul din 2025, pentru care s-a argumentat că președinții filialelor cu cele mai slabe rezultate la alegeri trebuie să fie înlocuiți. Deși președintele PNL a cerut schimbarea conducelor din patru sectoare, acuzațiile n-au fost aprobate de majoritatea colegilor, iar pentru înlocuire nu a fost obținut numărul necesar de voturi, adică două treimi.
Rezultatul a fost acela al unui vot de blam, ce a lăsat mulți în disputa de a supraviețui intern într-un partid cu interese militare și crize de imagine. Premierul a refuzat să accepte înfrângerea, iar indicii arată că discuția privind schimbarea conducătorilor de filială nu s-a încheiat definitiv.
### Reacțiile din interior, în special cele ale fostului SIE și ale liderilor de secții
Reacțiile din interiorul PNL nu au întârziat să apară. Claudiu Săftoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe și acum consilier local în Sectorul 2, a ieșit public împotriva planurilor de remaniere orchestrate de la vârful partidului. Acesta a catalogat deciziile de a demite liderii filialelor drept „decizii discreționare” și „nestatutare”, acuzând conducerea națională de jocuri politice care sacrifică interesele membrilor de partid.
Săftoiu, susținător ferm al conducerii actuale din Sectorul 2, formată din senatorul Monica Anisie și fostul ministru al Educației din Guvernul Ludovic Orban, consideră aceste schimbări ca fiind o abordare arbitrară, incompatibilă cu valorile democratice interne ale partidului. În acest context, tensiunile au escaladat, în timp ce vocea criticilor se amplifică în mediul liberal, în așteptarea unui nou moment de decizie.
### Tensiuni în organizația Capitalei și viitorul controlului politic
În aceeași linie, și președintele PNL Sector 3, Andrei Baciu, a ales să nu comenteze în mod direct intenția de schimbare a liderilor de filiale, preferând să gestioneze situația cu rețineri. Singurele sale cuvinte au fost: „Rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite”. În același timp, tensiunile s-au deteriorat și mai mult după decizia lui Ilie Bolojan de a-l desemna pe Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 1, să coordoneze activitatea PNL București, în condițiile în care vechiul coordonator, Hubert Thuma, fost președinte al Consiliului Județean Ilfov, fusese exclus din companie.
Această mutare a fost oficializată în decembrie 2025, într-o încercare aparent de a reconfigura structurarea internă a partidului după rezultatele alegerilor locale. Însă, pentru mulți, această decizie a fost percepută ca o provocare la adresa stabilității interne, atingând până și interesele tradiționale ale liderilor vechi.
Pe măsură ce ecourile acestor conflicte devin tot mai puternice, rămâne de văzut dacă partidul va găsi modalitatea de a se regrupa în fața unor provocări interne atât de ferme și dacă, în cele din urmă, liniile de conducere vor fi stabilizate sau dacă tensiunile vor duce la o fragmentare în interior. Cu o conducere precum cea a lui Bolojan, având în vedere rezultatele și reacțiile multiple, drumul către un consens devine tot mai dificil, iar viitorul organizației din București pare a fi în continuare plin de incertitudini.
