Conform Romania-insider.com: Președintele Iohannis cere reexaminarea legii privind hidrocentralele în arii protejate
Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legislația care permite construcția și finalizarea proiectelor hidroenergetice în zone protejate, redeschizând astfel un conflict de lungă durată între securitatea energetică și protecția mediului. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins obiecțiile președintelui în luna iunie.
Cererea a fost depusă pe 12 august, conform informațiilor publicate de Economedia. Într-o notă care însoțește solicitarea, președintele Iohannis a subliniat necesitatea unei reevaluări a „necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate”, luând în considerare și evoluțiile survenite de la inițierea propunerii legislative.
Anterior, șeful statului argumentase că legislația ar putea conduce la reducerea limitelor ariilor protejate și la renunțarea la evaluări de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice, inclusiv cele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
nn
Contextul legislativ și interesele Hidroelectrica
Legislația în cauză a fost inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir și are ca scop facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice neterminate. Compania de stat Hidroelectrica intenționează să reia și să finalizeze mai multe obiective începute în perioada comunistă. Ministerul Energiei a propus completarea a aproximativ 10 hidrocentrale neterminate, cu o capacitate totală de circa 700 MW, argumentând că în aceste proiecte au fost deja realizate investiții substanțiale.
Aceste proiecte au rămas blocate ani de zile, multe dintre ele confruntându-se cu obstacole de mediu și juridice. Reluarea lor a căpătat o importanță sporită în contextul presiunii pentru creșterea generării interne de electricitate și consolidarea securității energetice a României.
nn
Reacția organizațiilor de mediu și provocările energetice ale țării
Organizațiile de mediu, inclusiv Declic și alte grupuri civice, se opun reluării unor astfel de proiecte din cauza impactului potențial asupra ecosistemelor riverane. Acestea susțin că modernizarea capacităților hidroenergetice existente ar putea aduce beneficii energetice cu costuri de mediu mai reduse decât finalizarea unor proiecte vechi în arii protejate.
Disputa se desfășoară într-un moment în care România se confruntă cu dificultăți în sistemul energetic, în urma opririi ambilor reactori de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, din cauza nivelului excepțional de scăzut al apei Dunării. Guvernul a încercat, de asemenea, să mențină capacități suplimentare de generare a energiei din cărbune, dincolo de termenele actuale de decarbonizare.
Parlamentul va trebui acum să reevalueze legislația la cererea președintelui, chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
