Rujeola, boala care putea fi eradicată, face ravagii în România, cu o criză sanitară care depășește granițele. Țara se confruntă cu cea mai gravă epidemie din Uniunea Europeană, cu mii de cazuri și zeci de decese, majoritatea în rândul copiilor mici. Sistemul medical, deja sub presiune, se confruntă cu o scădere dramatică a ratei de vaccinare, punând în pericol sănătatea publică.
O criză cu rădăcini adânci
În orașul transilvănean Săcele, o clinică medicală este martora directă a acestei crize. Zeci de părinți și copii se adună în fiecare dimineață, așteptând atenția medicilor. Răceli, controale de rutină, dar și preocupări legate de rujeolă – aceasta este realitatea. O singură problemă: vaccinarea. În 2024, epidemia a lovit comunitatea, lăsând în urmă un copil mort, nevaccinat. România a suferit patru epidemii de rujeolă din 2005, separate de perioade scurte de calm.
“Atâta timp cât ratele de vaccinare rămân scăzute, e ca un butoi cu pulbere”, spune Mirela Csabai, unul dintre medicii generaliști din Săcele. Odată ce epidemia începe, e prea târziu pentru vaccinare. Boala poate provoca complicații grave, mai ales la copii mici, cu potențial de pneumonie și, uneori, encefalită.
Cauzele crizei: vaccinarea și inegalitatea
Cauza principală a crizei este o scădere alarmantă a vaccinării. Prima doză de vaccin MMR este recomandată între 14 și 18 luni, dar acoperirea rămâne sub pragul necesar pentru imunitatea colectivă. Rata de vaccinare MMR din România este de puțin peste 60% la nivel național și de doar 20% în unele comunități, aflându-se sub media europeană.
“Este absolut insuficient pentru rujeolă. Aceasta este o problemă de securitate națională”, spune Aurora Stănescu, epidemiolog. Dar problemele merg dincolo de ezitarea față de vaccinare. Sărăcia, lipsa accesului la servicii medicale și medicii de familie supraaglomerați contribuie la criza. În plus, responsabilitatea vaccinării a fost transferată exclusiv medicilor de familie, crescând presiunea pe un sistem fragil.
Oamenii și soluțiile
Casandra Stoica, din Săcele, a trecut prin experiența rujeolei cu propriii copii și acum dorește vaccinarea lor. Stoica face parte din comunitatea romă, iar condițiile precare de viață îngreunează accesul la programările medicale. Gabriela Alexandrescu, directoarea de țară a organizației Salvați Copiii, subliniază că și cauzele structurale contribuie la criză.
Mihai Negrea, epidemiolog din Târgu Mureș, consideră că sistemul actual încetinește eforturile de vaccinare din cauza birocrației. Negrea propune soluții practice: centre de vaccinare comunitare și extinderea dreptului de vaccinare la alți medici.
Gabriel Lăzăroiu-Nistor, medic infecționist la București, spune că, dată fiind rata scăzută de vaccinare, o altă epidemie gravă este iminentă. În Săcele, medicul Csabai încearcă să construiască încredere cu părinții reticenți, sperând că vor alege vaccinarea înainte de următoarea epidemie.
