Viktor Orbán cere UE să își redirecționeze fondurile, argumentând că sprijinul pentru Ucraina nu mai este prioritar
Într-un discurs surprinzător adresat în cadrul unui summit informal al Uniunii Europene, premierul maghiar Viktor Orbán a lansat o propunere dificil de ignorat în contextul crizei din Ucraina: UE ar trebui să își canalizeze resursele financiare către consolidarea propriuluiă economie, nu spre sprijinul oficial pentru Ucraina. Afirmația face parte dintr-o retorică tot mai agresiv exprimată de liderul de la Budapesta, în încercarea de a-și afirma poziția de opoziție față de politicile majore ale Uniunii Europene privind sprijinul pentru Kiev.
Mandatul agendei lui Orbán, în care se scepticismul față de implicațiile pe termen lung ale ajutorului pentru Ucraina, contrastează cu pozițiile oficiale ale mai multor state membre, dar și cu declarațiile recente ale Comisiei Europene, preocupate să susțină Ucraina în fața agresiunii ruse. În timpul întâlnirii, premierul maghiar a susținut cu tărie că actualul flux de fonduri nu va aduce stabilitate sau prosperitate pentru cetățenii europeni, ci riscă să submineze bugetele naționale și prioritățile interne.
„UE ar trebui să se concentreze pe propriile economii și să utilizeze banii disponibili pentru a sprijini investițiile, restructurările și reformele interne, în loc să continue să direcționeze resurse către un conflict care, din punctul meu de vedere, nu ne aduce beneficii directe”, a declarat Orbán. Această poziție, neobișnuită pentru un lider european, cu atât mai mult în contextul unei crize geopolitice de amploare, reflectă nu doar o poziție politică, ci și interese economice, mai ales ale Budapestei, de a redresa economia austeră și de a evita riscurile unei volatilități sporite pe plan internațional.
Contextul european și criza din Ucraina
De mai multe luni, conflictele din Ucraina au pus pe jar atât statele membre, cât și piețele financiare și opinia publicului. În timp ce majoritatea liderilor europeni au pledat pentru un sprijin constant, majoritatea nesfârșită, pentru Kiev, Orbán a devenit unul dintre cei mai neconvenționali opozanți ai acestei politici, pledând pentru o abordare mai console și mai protecționistă. În trecut, Ungaria a fost criticată pentru pozițiile sale considerate ambigue sau chiar pro-Rusia, dar această recentă declarație a premierului marchează o radicalizare a orientării sale, subminând discursurile armonizate ale Uniunii în privința sprijinului pentru Ucraina.
Economia maghiară, încă afectată de criza pandemică și de sancțiunile asupra Rusiei, are nevoie aparent de mai mulți bani pentru a-și reface reziliența. Orbán insistă că fondurile europene, folosite până acum și pentru ajutor umanitar sau pentru arme, trebuie redirecționate spre investiții interne, în special în infrastructură, energie și reforme sociale. În opinia sa, acest lucru ar putea asigura o creștere economică sustenabilă și ar proteja interesele economice ale Ungariei, chiar dacă acest lucru înseamnă o opoziție clară la liniile directoare ale Bruxelles-ului.
Perspective și reacții
Deși poziția lui Orbán pare să fie în contradicție cu curentul principal de gândire european, ea evidențiază totodată diviziunile adânci din cadrul Uniunii referitoare la modul în care trebuie gestionate conflictele și resursele financiare. Liderii europeni, în special cei din Europa de Vest, au avertizat asupra riscurilor de a abandona sprijinul pentru Ucraina, argumentând că stabilitatea regională depinde, printre altele, de solidaritatea internațională și de menținerea coerenței în politica externă.
Reacțiile la poziția lui Orbán au fost mixte. Cei mai mulți oficiali europeni l-au criticat pentru că pune în pericol unitatea blocului și pentru că își folosește poziția pentru a promova interese naționale într-un context global complex. În același timp, unele state din Est, mai apropiate de Ungaria în anumite probleme geopolitice, au exprimat înțelegere pentru argumentele de finanțare interne prezentate de premierul de la Budapesta.
Rămâne de văzut dacă această declarație va marca începutul unei noi etape de dezbateri dure în cadrul Uniunii sau dacă va rămâne doar un punct de vedere marginal, în contextul în care criza în Ucraina continuă să domine agenda internațională și să solicite un răspuns comun și solid. În orice caz, poziția lui Viktor Orbán introduce o perspectivă conservatoare, aproape protecționistă, asupra modului în care UE trebuie să își gestioneze resursele în următoarea perioadă, în condițiile în care divergențele dintre state devin tot mai vizibile.
