Premierul Ilie Bolojan sceptic cu privire la interzicerea accesului tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale
Planurile de a limita accesul tinerilor la rețelele sociale pentru a proteja sănătatea mentală și siguranța lor par să fie în impas, după ce premierul Ilie Bolojan și-a exprimat poziția contrară ideii, considerând că astfel de măsuri sunt dificil de implementat și, cel mai important, de respectat în practică. În contextul în care societatea românească și autoritățile sunt tot mai preocupate de impactul mediului digital asupra tinerilor, declarațiile premierului adâncesc dezbaterea privind eficiența unui astfel de demers.
Provocările implementării restricțiilor pentru adolescenți
Ilie Bolojan, aflat în prim-planul discuției despre controlul accesului minorilor pe rețelele sociale, a spus răspicat: „E greu azi să iei o măsură care să pună în practică o astfel de măsură. Copiii au abilități suficient de bune pentru a ocoli astfel de interdicții.” Această declarație scoate în evidență dificultățile inerente în aplicarea unor reguli stricte în mediul digital, unde navigarea și comunicarea sunt foarte ușor de evitat sau de falsificat.
Experiența altor țări și întrebările legate de respectarea legislației în mediul online dezvăluie o realitate complexă: tinerii, mai ales cei între 13 și 15 ani, dețin deja abilități digitale avansate. Mulți reușesc să ocolească filtrele, restrictiile sau să folosească rețele private sau VPN-uri pentru a accesa platforme restricționate. În plus, părinții și profesorii se confruntă cu dificultăți în a monitoriza eficient activitatea online a celor mici, chiar și atunci când există reguli.
Riscurile de a ignora realitatea digitală a tinerilor
Criticii măsurii în discuție subliniază că, în loc să implementeze restricții stricte și dificil de respectat, poate ar fi mai eficient să investim în educație digitală și în crearea unor reguli de utilizare responsabile a media sociale. Astfel, tinerii învață să-și gestioneze singuri timpul și conținutul pe care îl consumă, dezvoltând o atitudine critică față de mediul online.
De altfel, inovațiile tehnologice continuă să adapteze și să depășească orice măsuri restrictive. În condițiile în care, de exemplu, rețelele sociale se reorientează rapid și introduc noi măsuri de protecție, autoritățile trebuie să țină pasul cu evoluția acestor platforme. În plus, intervențiile bazate pe educație și consiliere pot avea un impact mai durabil pe termen lung, prevenind riscurile legate de dependență, bullying-ul online sau administrarea incorectă a informațiilor.
Perspective și alternative pentru protejarea minorilor online
Deși ideea de a interzice accesul minorilor pe rețelele sociale, cel puțin până la o anumită vârstă, pare intuitivă, realitatea sugerează că soluțiile trebuie să fie mai complexe. În loc să punem accentul doar pe restricții, autoritățile și specialiștii subliniază necesitatea unor programe de educație digitală și de conștientizare. Este nevoie de colaborarea între școli, părinți și platformele online pentru a crea un mediu virtual mai sigur și mai responsabil.
De altfel, recent, în unele țări europene, s-a trecut de la restricții stricte către politici de promovare a alfabetizării digitale, considerându-se că educația rămâne cea mai eficientă armă împotriva riscurilor digitale. Începând cu proiecte pilot și campanii de conștientizare, autoritățile române și experții în domeniu avertizează asupra faptului că, în condițiile actuale, interzicerile nu sunt de ajuns pentru a solutiona problemele generate de utilizarea excesivă și necontrolată a mediului online de către minorii.
În timp ce discursul despre protecția tinerilor în mediul digital continuă, este clar că soluțiile trebuie să fie mai mult decât simple interdicții. În funcție de noile tehnologii și de comportamentul tinerilor, strategieile trebuie ajustate pentru a combina restricțiile cu educația și responsabilizarea. În lipsa unui plan integrat, orice măsură strictă riscă să fie ineficientă sau chiar contraproductivă, fiind evitată de cei mai pricepuți în a ocoli regulile.
Ultimele discuții indica o realitate clară: protejarea minorilor online necesită o abordare complexă, adaptată la dinamica și particularitățile virtualului actual, nu doar restricții ilegibile sau greu de respectat. În timp ce autoritățile își conturează lansarea de politici, comunitatea educațională și părinții trebuie să devină parteneri în crearea unui mediu online sigur și educativ pentru generațiile viitoare.
