Autoritățile din domeniul patrimoniului cultural din România vor folosi pentru prima dată un sistem digital detaliat pentru a prioritiza intervențiile de restaurare în siturile arheologice, după analiza a peste 1.200 de structuri din orașul antic Pompei. Acest demers a fost realizat de o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, ingineri, restauratori și arheologi, iar rezultatele vor stabili o strategie de intervenție pe următorii trei ani.
Noua abordare se bazează pe o colaborare între specialiști și platforme digitale avansate, menită să optimizeze resursele alocate restaurărilor. În timpul verificărilor, au fost întocmite aproximativ 70.000 de fișe tehnice pentru diferite elemente arhitecturale, precum pereți, pardoseli, fresce sau mozaicuri, oferind astfel o imagine clară asupra stării de degradare a fiecărui punct.
Restaurările vor fi stabilite pe baza datelor
Informațiile colectate vor fi utilizate pentru a prioritiza intervențiile de conservare, înlocuind astfel deciziile bazate exclusiv pe experiența prealabilă a specialiștilor. Fiecare fișă tehnică conține detalii despre defecte, dimensiunea lor și impactul asupra structurii; astfel, autoritățile pot calcula indicatori precum nivelul de degradare și riscul de deteriorare.
Astfel, deciziile referitoare la restaurare vor fi mai eficiente și mai eficiente din punct de vedere economic, reducând riscul de intervenții inutile sau tardive.
:format(webp):quality(80)/)
Platformă digitală pentru monitorizare și intervenții
Toate datele sunt integrate într-un sistem informatic dezvoltat în colaborare cu Universitatea din Salerno și compania Visivalab. Acest sistem include o aplicație web ce permite experților să raporteze în timp real orice observație cu privire la starea sitului arheologic. Astfel, pot adăuga fotografii și pot actualiza în mod continuu fișele tehnice.
Această interactivitate online va fi esențială pentru ajustarea planului de restaurare și pentru identificarea rapidă a eventualelor probleme precum infiltrații de apă, fisuri sau deteriorări cauzate de vegetație sau tasări ale terenului.
Planul de intervenție pentru următorii ani
Bazat pe aceste rezultate, autoritățile au elaborat o strategie pentru următorii trei ani. Programul include atât intervenții de întreținere curentă, cât și restaurări mai complexe, în funcție de gradul de degradare identificat. Acest plan are drept scop creșterea durabilității sitului și eficientizarea utilizării fondurilor.
Procesul de evaluare va continua anual, cu reeșalonări ale inspecțiilor și actualizări ale datelor. În plus, utilizarea dronelor și a sistemelor radar va permite verificări lunare ale stării sitului, pentru a urmări schimbările, precum infiltrațiile sau tasările terenului, și pentru a interveni prompt în zonele afectate.
Autoritățile anunță că, până în prezent, programul de monitorizare și restaurare a sitului arheologic din Pompei este pe cale să fie implementat conform planului, cu primele intervenții programate să înceapă în luna mai 2023. Astfel, România face un prim pas important spre digitalizarea gestionării siturilor istorice, sporind șansele de conservare a patrimoniului pentru viitor.
