Polonia va fi nevoită să distrugă aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, după ce o hotărâre judecătorească nu i-a permis să refuze preluarea acestora. Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a decis recent că Varșovia trebuie să fie de acord cu plata unei sume de peste 5,6 miliarde de zloți (circa 1,3 miliarde de euro) drept despăgubiri pentru dozele de vaccin pe care nu le-a acceptat anterior. Această hotărâre a adus în prim-plan o dispută legată de contractul semnat între Comisia Europeană și Pfizer în plină pandemie, în 2021, și are implicații directe pentru alte state membre, inclusiv România.
Disputa legală și contextul european
Referindu-se la decizia tribunalului, ministrul polonez al Sănătății a confirmat că „aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin vor trebui distruse”. Problema a apărut din cauza unui acord semnat între Uniunea Europeană și Pfizer, care prevede achiziția a milioane de doze de vaccin în timpul crizei sanitare. Însă, Polonia a refuzat inițial să preia aceste doze, considerând contractul excesiv sau ineficient pentru nevoile țării.
După ce instanța belgiană a hotărât ca Polonia să accepte și să plătească despăgubiri, autoritățile de la Varșovia s-au văzut într-o situație dificilă. În caz contrar, riscă să fie obligată să distrugă aceste doze, ceea ce implică pierderi financiare semnificative și riscuri legate de gestionarea deșeurilor medicale.
Disputa a atras atenția și asupra unei probleme mai vechi din cadrul Uniunii Europene, anume modul în care contractele de achiziție comună sunt negociate și gestionate. România se află în aceeași situație cu Polonia, fiind implicată într-un proces similar privind gestionarea dozelor de vaccin și obligația de a le prelua sau de a plăti despăgubiri pentru cele refuzate.
Implicări pentru România și alte state membre
Discuția despre cheltuieli suplimentare și gestionarea dozelor de vaccin nu se limitează doar la Polonia. Potrivit surselor, și România s-ar putea confrunta cu situații similare, având în vedere contractul semnat între Comisia Europeană și Pfizer. Întrebarea care planează este dacă toate statele membre vor fi obligate să suporte acum costurile pentru dozele netransportate sau refuzate.
De altfel, autoritățile românești au evitat până acum să comenteze în mod oficial despre potențiale despăgubiri, concentrându-se pe campania de vaccinare și pe gestionarea crizei sanitare. Cu toate acestea, problemele legate de achiziții și gestionarea dozelor de vaccin devin din ce în ce mai vizibile pe fondul deciziilor instanțelor europene.
Un expert în domeniul juridic din Bruxelles a declarat că „dacă hotărârea judecătorească rămâne definitivă, acest lucru va avea repercusiuni și asupra modului în care statele membre vor trebui să gestioneze contractele viitoare”. În cele din urmă, această situație aduce în discuție dificultățile de coordonare în cadrul UE în situații de urgență și necesitatea unor mecanisme mai eficiente pentru gestionarea achizițiilor comune.
În momentul de față, guvernele din Polonia și România se află în așteptarea unor eventuale noi decizii legale sau politice, care să clarifice dacă trebuie să plătească despăgubiri sau dacă dozele trebuie distruse conform deciziei ale rețelelor judiciare europene. În această perioadă, autoritățile caută soluții pentru evitarea unor pierderi financiare și pentru gestionarea corectă a situației de criză.
Decizia tribunalului de la Bruxelles, luată pe 17 martie 2023, obligă oficial Polonia să acționeze conform contractului, indiferent de poziția guvernului polonez față de achiziție. Până în prezent, nu au fost anunțate planuri concrete pentru distrugerea dozelor, însă autoritățile europene au subliniat importanța respectării deciziilor judecătorești în statele membre.
